„Mi-am dat seama că nimeni nu vrea să examineze probele și să constate încălcările pe care le-am reclamat pe parcursul procesului. Aceste aspecte nu au fost analizate și nici interpretate de instanță. S-a dorit cât mai rapid pronunțarea și menținerea unei sentințe de condamnare", a declarat Sergiu Moraru.

Întrebat unde se află în prezent Marina Tauber, Moraru a spus că nu cunoaște cu exactitate locația acesteia. „Poate este în Federația Rusă, poate este în altă parte. Nu știu. Dacă m-ați întreba pe mine, nu i-aș sugera să revină în țară atât timp cât nu avem o justiție corectă", a adăugat acesta.

Apărătorul a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Vom depune recurs la Curtea Supremă. Ultima „stație" nu este însă Curtea Supremă, ci Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Problema este că examinarea unor astfel de cauze poate dura ani de zile, iar eventualele constatări nu vor mai avea aceeași relevanță pentru societate", a afirmat avocatul.

Curtea de Apel Centru a respins vineri, 5 iunie, atât contestația procurorilor, cât și apelul apărării împotriva sentinței pronunțate de prima instanță și a menținut pedeapsa aplicată fostei deputate. Decizia este executorie, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni.

Pe 30 septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat-o pe Marina Tauber la șapte ani și șase luni de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidelor politice și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale formațiunii. Instanța a dispus și confiscarea a peste 206 milioane de lei, sumă considerată utilizată în comiterea infracțiunilor.

Citește și: Dosarul Tauber: Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe - 7 ani și 6 luni de închisoare

Marina Tauber a părăsit Republica Moldova în ianuarie 2025 și nu a mai revenit în țară. Potrivit rechizitoriului, în primul caz, Tauber ar fi primit în 2021, în timpul campaniei pentru funcția de primar al municipiului Bălți, 9,7 milioane de lei de la grupul Șor, dintre care 740.464 de lei ar fi fost raportate fictiv ca donații de la 104 persoane fizice. În calitate de vicepreședintă a Partidului „Șor", Tauber ar fi acceptat finanțarea partidului de la grupul Ilan Șor în valoare de 195 milioane de lei, o parte din acești bani fiind ridicată de organele de urmărire penală sau prezentată sub controlul acestora.

În privința acuzației de amestec în justiție, legată de încercarea de a bloca ședința de condamnare a lui Ilan Șor, Tauber a scăpat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Numele Marinei Tauber figurează pe mai multe liste internaționale de sancțiuni, inclusiv în Regatul Unit și Uniunea Europeană, fiind acuzată de încercări de destabilizare a Republicii Moldova.