Frumoasă, melodioasă şi unică. Astfel este caracterizata limba româna, în special, de cei care au prins perioada de trecere de la alfabetul chirilic la cel latin. Basarabenilor în etate, în special, celor de la sate, le-a fost cel mai greu să facă tranziţia. O bună parte s-a pomenit că trebuie să înveţe limba maternă de la început. Eugenia Chiroșca, care a muncit toată viata la grădinița din satul Rubleniţa, raionul Soroca, a făcut primii paşi spre alfabetul latin împreună cu discopolii ei.

EUGENIA CHIROŞCA locuitoare satuil Rubleniţa, raionul Soroca: „Pe atunci ne venea un pic greu, încurcam literele la scris. Dar, zi de zi am devenit să vorbim mai curat şi astăzi vorbim corect. Avem o limbă foarte frumoasă, nu mai folosim cuvinte în limba rusă. Vorbim curat, româneşte."

Lidia Drăgan, la fel o săteancă din Rublenita, își amintește cum a învăţat să citească în grafie latină din cărțile bunicilor.

LIDIA DRĂGAN locuitoare s. Rubleniţa, r. Soroca: „Când eram mică, ei îmi arătau multe cărţi, pentru că avea multe. Eu am învăţa de la ei. Ei îmi altoiau dragostea faţă de limba română. Am învăţat-o foarte simplu. Cu timpul am învăţat să scriu, să citesc limba română şi tare mi-I dragă."

Iar Timofei Beznos povesteşte că a luptat cu arma în mâini pentru a aduce limba română la ea acasă, în Republica Moldova. A participat la războiul de la Nistru şi spune ca n-ar ezita să o facă din nou, dacă ar fi nevoie.

TIMOFEI BEZNOS veteran: „Cu dragoste, cu mândrie de ţară, ne-am întors la limba noastră, la acelaşi alfabet pe care mult l-am aşteptat, cu care ne mândrim. Eu personal am luptat pentru această limbă. HAI MOLDOVA, ÎNAINTE!”