O rețea care ar fi obținut ilegal cetățenia română pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic, inclusiv din Republica Moldova, a fost destructurată de procurorii români. Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi falsificat acte de stare civilă pentru a crea artificial legături de rudenie cu persoane care ar fi avut dreptul la redobândirea cetățeniei române. Pentru aceste servicii, intermediarii ar fi solicitat până la 15.000 de euro, scrie digi24.ro.
Potrivit datelor din rapoartele procurorilor, gruparea racola persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia care doreau să obțină cetățenia română, dar nu îndeplineau condițiile legale.
În unele cazuri, pentru solicitanți ar fi fost create documente false menite să demonstreze că părinții sau bunicii lor s-ar fi născut în teritorii care au aparținut României până în 1944.
Schema ar fi funcționat cu ajutorul unor intermediari, falsificatori de documente și funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).
Una dintre persoanele anchetate, D.M., cunoscută sub numele de „Marina” și cu cetățenie moldovenească și română, ar fi avut rolul de intermediar. Potrivit procurorilor, aceasta racola clienți din spațiul ex-sovietic și le facilita pregătirea și depunerea dosarelor.
Documentele false ar fi fost obținute, potrivit anchetei, prin intermediul unei persoane din Ucraina, care ar fi furnizat acte de naștere, căsătorie sau deces. Acestea ar fi fost folosite pentru a crea o filiație românească fictivă și pentru a susține cererile de redobândire a cetățeniei.
Într-unul dintre cazurile documentate de anchetatori, un cetățean tunisian folosit în ancheta sub acoperire a primit acte potrivit cărora presupuşii săi bunici s-ar fi născut în regiunea Odesa în anii 1928 și 1932. Procurorii susțin că aceste documente au fost fabricate pentru a crea artificial legătura de rudenie necesară obținerii cetățeniei române.
Între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar
Ancheta indică și posibila implicare a unor funcționari ai Autorității Naționale pentru Cetățenie. Aceștia ar fi primit și înregistrat preferențial dosare, inclusiv în situații în care existau indicii că documentele erau incomplete sau false. Procurorii susțin că, pentru astfel de intervenții, ar fi fost percepute între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar.
Intermediarii ar fi perceput, la rândul lor, diferite sume pentru serviciile oferite: 100 de euro pentru verificarea preliminară a unui dosar, 500 de euro pentru depunere și 150 de euro pentru programarea jurământului. Un dosar complet, cu acte de stare civilă falsificate, ar fi costat aproximativ 5.000 de euro.
Pentru intervenții pretinsă pe lângă conducerea ANC, una dintre persoanele anchetate ar fi cerut 15.000 de euro, susținând că poate urgenta soluționarea dosarului. Aceasta a fost prinsă în flagrant la 28 iulie, la București, după ce ar fi primit prima tranșă, de 7.500 de euro.
Ancheta a fost realizată inclusiv cu ajutorul unui investigator sub acoperire și al unui colaborator al procurorilor, care s-a prezentat drept solicitant al cetățeniei române.
Potrivit procurorilor, numai în primele 11 luni ale anului au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române despre care anchetatorii susțin că au legătură cu activitatea grupării.
Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a două persoane vizate în dosar.
Informațiile prezentate fac parte din ancheta penală și din referatul procurorilor. Persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
