Reforma administrativ-teritorială ar urma să fie adoptată cel târziu în a doua jumătate a lunii noiembrie, astfel încât noile reguli să fie cunoscute cu aproximativ un an înaintea alegerilor locale generale din toamna anului 2027. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, luni seară, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8.
„Noi suntem obligați să votăm în termen. Potrivit Comisiei de la Veneția, legea trebuie să fie adoptată cu un an înaintea alegerilor. În toamna anului viitor se începe un nou ciclu electoral. Planul este următor: cel mai târziu în a doua jumătate a lunii noiembrie să fie toate legile necesare adoptate pentru ca și CEC să calculeze orientativ datele turului I și II de scrutin al alegerilor locale și să se încardrăm în timp”, a spus Igor Grosu.
Potrivit lui Grosu, autoritățile trebuie să asigure predictibilitate pentru primari, consilieri locali și viitorii candidați, dar și să evite scurtarea mandatelor aleșilor locali. „Ar fi incorect atât din punct de vedere politic, cât și juridic”, a explicat președintele Parlamentului, referindu-se la posibilitatea modificării duratei mandatelor actualilor primari și consilieri.
Un subiect sensibil al reformei vizează localitățile din Zona de Securitate. Întrebat despre posibilitatea comasării unor primării din această zonă, Igor Grosu a spus că autoritățile trebuie să țină cont de realitățile din teren și de relația tot mai strânsă a locuitorilor din regiune cu instituțiile de pe malul drept al Nistrului.
Potrivit lui, zeci de mii de oameni de pe malul stâng traversează zilnic Nistrul pentru a munci, pentru a beneficia de servicii medicale și sociale sau pentru a-și înscrie copiii în școlile din sistemul educațional al Republicii Moldova.
Igor Grosu a dat asigurări că unul dintre principiile reformei este păstrarea serviciilor publice în localități. Astfel, oamenii nu ar trebui să fie nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru a beneficia de servicii de educație, sănătate sau pentru a obține acte și alte documente administrative.
De asemenea, clădirile și instituțiile aflate în proprietatea raioanelor ar urma să fie transferate la nivel local, pentru a fi gestionate de autoritățile care vor prelua responsabilitățile respective.
Citește și: Amalgamarea primăriilor nu șterge satele de pe hartă: Nu își vor schimba denumirea, asigură GuvernulGuvernul a prezentat conceptul reformei administrativ-teritoriale la începutul lunii octombrie. Planul prevede înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni — Nord, Centru și Sud —, păstrând statutul special al municipiilor Chișinău și Bălți, al UTA Găgăuzia și al raionului Taraclia.
● Citește și: Cum vor vota cetățenii la alegerile locale din 2027, după implementarea reformei APL?
