Republica Moldova are multe monumente de arhitectură într-o stare deplorabilă. Multe dintre ele sunt valoroase pentru istoria regiunii dar sunt lăsate în paragină. Nepăsarea și mereu invocata lipsă de bani au măcinat la temelia multor ctitorii de valoare. Soluții ar fi dar e nevoie de planificare bugetară mai bună şi o colaborare cu agenţii economici.
Pe 18 aprilie, este marcată Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor iar la Chişinău au fost organizate expoziţii, excursii tematice şi conferinţe. Nu se spune nimic însă de monumentele în paragină și proiectele de reconstrucție. 80 la sută dintre conacele boierești sunt în stare avansată de degradare.
ION ŞTEFĂNIŢĂ expert în domeniul patrimonial: „Dacă luăm fondul construit din nucleul istoric al oraşului Chişinău, cele 810 menţionte, 80% sunt într-o stare avansată de degradare. Iată mergeţi la fostul hotel Suisse, actualmente Biblioteca Haşdeu… este un dezastru. Cu regret, în legea 1530, mecanismul de finanţare este doar delcarativ. De 30 de ani, iată, articolul 42 este doar pe hârtie. Mecanismul de funcţionare nu există.”
Multe ctitorii sunt în inima Chişinăului. Vilele urbane Herţa şi Kligman sunt chiar în preajma Parlamentului şi Preşedinţiei. Autoritățile par că nu le văd deși clădirile impresionează prin arhitectură și valoare istorică.
„Chiar treceam cu fiica şi am notat că este Vila lui Herţa şi am discutat… îmi pare rău, avem multe monumente arhitecturale foarte frumoase, de valoare, care nu sunt valorizate.”
„Sunt nişte monumente istorice, care ne reprezintă cumva, şi ar trebui să investite în ele.”
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: „Şi cel mai vechi monument arhitectural din Chişinău arată ca o ruină. Cu pereții jerpeliți și acoperișul stricat, ,,Moara Roşie" a fost lăsată de izbelişte mulţi ani, iar acum riscă să se prăbuşească.”
Chiar și Arcul de Triumf din centrul Chișinăului are pereții stricați. Nu s-a investit nimic de ani buni.
„Nu doar monumentele, sunt atâtea case vechi care trebuie păstrate. E patrimonial nostru, care ne reprezintă şi e foarte important. Fiecare ţară îşi păstrează patrimonial, asta îi este faţa, cu asta atragem şi turiştii, ceea ce ne dorim. Sper că viitor o să se pună mai multă valoare pe ceea ce avem.”
Unele monumente din patrimoniul național au fost readuse la viață cu ajutor de la guvernul României sau a altor parteneri străini. Sala cu Orgă sau Moara cu aburi din satul Mereşeni, raionul Hânceşti, sunt doar câteva exemple.
ION ŞTEFĂNIŢĂ expert în domeniul patrimonial: „Eu cred că se putea an de an de atribuit ceva finanţare, ca să fie salvate aceste monumente. Dar dacă te declar impotent în a finanţa acest domeniu, fii măcar deschis pentru parteneriatele public-private. Pentru că agenţii economici, privatul, este interesat să dezvolte business- planuri în acest fond care statul oferă protecţie. Şi de ce nu la ,,Moara Roşie,, să fie un restaurant, un hotel, birouri şi oficii.”
Am cerut mai multe detalii despre planurile Ministerului Culturii dar am fost direcţionați către comunicatul de presă, publicat astăzi, în care doar se anunţă agenda evenimentelor organizate cu scopul de a promova şi valorifica clădirile istorice. Conform Registrului Monumentelor, în Republica Moldova sunt peste 5000 de obiective protejate de stat. 1200 dintre acestea sunt monumente de istorie şi arhitectură.
