Statutul limbii române a fost mereu motiv de dispută în spaţiul dintre Prut şi Nistru. Nu de puţine ori, limba română a fost pusă injust în plan secund în favoarea limbii ruse. Continuă acest lucru tocmai din cauza celor ce refuză categoric să o înveţe. E o situaţie tolerată de mulţi ani în Republica Moldova, și a dus la înrădăcinarea artificială a limbii ruse pe acest plai românesc. Deseori este folosită în exprimare chiar şi de vorbitorii nativi de limbă română. Un reportaj la acest subiect semnat de jurnalista TVR MOLDOVA, Svetlana Gore.
Limba rusă pare la ea acasă în Republica Moldova și in 2023. Mediul online şi spaţiul public abundă în informaţii în limba rusă. Se aude pe stradă, la tot pasul, si sunt zeci de inscripţii și afișe în limba rusă. Asistăm practic la o dublare a limbii române, pentru a se creea o inegalitate lingvistică și o marginalizare a limbii oficiale.
SVETLANA GORE jurnalist TVR MOLDOVA: „Un exemplu elocvent este magazinul alimentar din spatele meu. Patronii acestuia au decis să noteze unele dintre produsele care le au în vânzare și au ținut neapărat să le scrie și în limba rusă.”
SVETLANA GORE jurnalist TVR MOLDOVA: „Un alt exemplu este acest atelier de croitorie. Vedem că serviciile prestate sunt notate în limba română, iar la doar câţiva paşi distanță vedem că aceleași servicii sunt notate în limba rusă, adică dublate în limba rusă.”
„Inscripțiile sunt de demult. Dar de ce a fost nevoie şi în rusă de scris? Pe vremea ceea şi rusa şi româna erau limbi de stat. Adică nu eu am scris. Eu când am venit aşa era. Eu închiriez aici.”
De fapt, limba rusă nici măcar nu are statut de a doua limbă în Republica Moldova dar este mai mult decât prezentă în toate domeniile de activitate. Atât de mult, încât unii nici nu mai văd necesitatea să cunoască şi limba oficială – cea română.
SVETLANA GORE jurnalist TVR MOLDOVA: „Vă propun să facem un experiment social. Să vedem câţi dintre trecătorii abordaţi de noi ne vor răspunde în limba română dacă ne vom adresa către ei în limba română.”
Ba chiar şi unii vorbitori nativi de română s-au obişnuit să le răspundă în rusă celor care li se adresează în această limbă.
„– Bună ziua.
– Bună ziua. Vorbiţi româna sau rusa? Vorbesc româna. Dar de ce ne-aţi răspuns în rusă?”
„– Bună ziua.
– Bună.
– Vorbiţi româna sau rusa?
– Româna.
– Dar de ce aţi răspuns în rusă? Păi aţi spus "dobriy deni".
– Aaa. Aşa e deprinderea.
– De ce oare?
– Păi. Aşa sistemul era. Tot timpul se vorbea ruseşte, cel puţin în oraşe se vorbea ruseşte.
– Şi v-aţi obișnuit să răspundeți?
– Da.
– Chiar dacă acasă vorbiţi în română?
– Păi în română vorbim.”
„– Bună ziua.
– Bună ziua.
– Aţi răspuns în română chiar dacă v-au întrebat în rusă.
– Dacă eu nu chiar ştiu bine.”
„Dacă mă întreabă în rusă îi răspund în rusă. Da.” NINA CORCINSCHI lingvist, directorul Institutului de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Hașdeu": „În el persistă clișeul limbii ruse dominatoare, superioare. Sunt niște rudimente sovietice pe care moldovenii le mai păstrează şi sunt captive acestor clișee.”
Aşa explică lingviştii faptul că, în special, vorbitorii nativi de română au tendinţa să vorbească în rusă. Tot ei mai spun că, cel puţin până acum, vorbitorii alolingvi nu au fost motivați să învețe limba română.
NINA CORCINSCHI lingvist, directorul Institutului de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Hașdeu": „Pentru că li se permite. Nu au fost condiționați, să zic aşa, şi nu sunt motivați întrucât i se răspunde în rusă de cele mai multe ori şi omul dacă nu este motivat, încurajat, condiționat în cele din urmă, nu învață, nu depune efort şi e o lipsă de respect faţă de limba română.”
Iar mai revoltător este faptul că mai sunt persoane născute în Republica Moldova, dar care nu vorbesc limba oficială a acestui stat, limba română.
„– Eu doar în rusă, dacă se poate.
– Doar?
– Da, din păcate.
– Nu aţi învăţat limba rusă?
– Nici engleza.
– De ce? Doar trăiţi aici în Moldova?
– Eu locuiesc de 37 de ani. Foarte mulţi acum vorbesc doar în română. Dar şi în rusă mulţi. Eu le sunt recunoscătoare celor care ştiu două limbi şi răspund în rusă. Le sunt foarte recunoscătoare. Eu mă simt confortabil.”
Iar unii abia de pot lega două cuvinte. „– Iată "bună ziua" ştiu. "Roşii", tot ştiu. Dar în rest nu vorbesc în limba română.
– De ce?
– Pentru că eu sunt de etnie rusă.
– Dar de câţi ani trăiţi aici?
– Chiar aici şi m-am născut.
– Şi chiar nu ştiţi limba română?
– Eu ştiu engleza, dacă trebuie.”
„Mulţi refuză să vorbească română, ceea ce e indignant pentru ţara noastră.”
„Se întâmplă aşa când vă adresaţi în română şi vi se răspunde în rusă? Foarte des. Şi ce faceţi atunci? Răspunzi în rusă. Nu continuați în română? Rareori. De ce? Nu ştiu, poate că aşa am fost educați.”
„Te simți cumva abandonat când vezi că nu ţi se răspunde în limba pentru care atât de mult s-a luptat. În alte momente te gândești că te pui tu sub nivelul culturii tale pentru că de noi când ne ducem în altă țară trebuie să cunoaștem limba lor şi nu ne răspunde nimeni în română, dacă nu dai peste unul de al tău.”
Lingviştii spun că respectul trebuie să vină mai ales de la vorbitorii nativi de română, care la rândul lor, îl vor impune şi celorlalte minorități lingvistice.
NINA CORCINSCHI lingvist, directorul Institutului de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Hașdeu": „Or, noi mereu am stat pe un butoi de pulbere în problema limbii române. Mereu a plutit amenințarea tensiunilor interetnice şi a factorului politic. Întotdeauna a existat o falangă politică care a subminat limba română şi care a avut drept prioritate doar dezbinarea societății. Numai cel care nu vrea să învețe nu învață limba română.”
Aşa că unii au reușit să învețe această limba melodioasă şi sunt un exemplu în societate, doar că este urmat de prea puţini.
„Am învățat în școala rusă. Dar vorbiți româna? Aşa. O vorbiți bine. Ei cum, o învăț cu nepoțeii. Iată el vorbește cu mine in limba română. A terminat clasa 8 acum şi el special vorbește cu mine în română. Să mă învețe şi pe mine şi singur.”
„Dar cum vi se pare că persoanele care au trăit toată viaţa în Moldova şi nu ştiu limba română? Îmi pare rău. Eu şi în ziua de azi le spun la vecini că fac foarte rău. Am şi o prietenă, fiica e moldoveancă şi dă băiatul la școală rusă. Zic "nu faceţi bine". Aici e Moldova.”
„Mă strădui. A fost greu să învăţaţi? Eu aici trăiesc şi de aceea nu e greu, doar că poate cercurile mele de lucru şi de comunicare sunt în limba rusă şi din acest motiv nu vorbesc atât de bine. Mi-aţi făcut un compliment. Mulțumesc. O să încercați mai des să vorbiți? Da, sigur. Dacă sunt într-o situație în care trebuie să vorbesc în limba română, atunci deja vorbesc. Uitaţi-vă că, şi acum, eu vorbesc româna şi dvs. insistați pe rusă. Da, noi înțelegem. Dar vorbim în 2 limbi. Asta nu e o problemă.”
Problema este recunoscută şi de autorităţi, aşa că Ministerul Educaţiei a lansat, în acest an, Programul de studiere a limbii române pentru minoritățile naţionale. Asemenea acţiuni au mai fost organizate, dar acum s-a schimbat conceptul. Noutatea acestui program este că se va pune un mare accent pe instruirea populației adulte. ADRIANA CAZUCU secretar de stat, Ministerul Educaţiei: „Dacă până acum acest program, în mare parte, se referea la învățământul general la grădinițe, şcoli primare, gimnazii, licee, acum Ministerul Educaţiei, Guvernul Republicii Moldova şi-a propus instruirea populaţiei adulte. A fost un interes foarte mare. S-au înscris inițial circa 9500 de doritori de a studia limba română. Sunt în proces de instruire de 2000 de persoane. Alte persoane urmează să înceapă cursul din luna septembrie. Cer este că până la sfârșitul anului trebuie să instruim 6500 de adulţi.”
În luna martie a acestui an, s-a decis ca sintagma "limba română" să înlocuiască aşa-numita "limbă moldovenească", "limbă de stat", "limbă oficială" sau "limbă maternă" în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. Lingviştii spun că legea a fost una întârziată, dar care a făcut claritate în acest subiect atât de controversat.
NINA CORCINSCHI lingvist, directorul Institutului de Filologie Română "Bogdan Petriceicu-Hașdeu": „Limba ne vertebrează. Limba lucrează în straturile cele mai profunde ale noastre, ale fiinţei noastre naţionale. Dacă subminezi limba, dacă o distrugi, distrugi coloane vertebrală a unui popor.”
