A fost lansat primul instrument național dedicat protecției lor în spațiul digital. Platforma www.eviolenta.md oferă informații, sprijin și soluții pentru prevenirea violenței digitale. Proiectul este realizat de Centrul Internațional "La Strada" și UNFPA Moldova, cu sprijinul autorităților și al Guvernului Marii Britanii.
Platforma eviolenta.md este un spațiu unde femeile și fetele pot învăța cum să recunoască și să raporteze abuzurile din mediul online. Hărțuirea digitală, șantajul, distribuirea fără acord a imaginilor personale sau accesul neautorizat la date, toate sunt explicate. Site-ul este conectat direct la Telefonul de Încredere 0 8008 8008 și la un chat anonim, unde consilierii oferă sprijin confidențial. Reprezentanții proiectului spun că multe femei aleg să ceară ajutor în scris, mai discret și mai sigur.
KARINA NERSESYAN, reprezentant UNFPA în Republica Moldova: Violența digitală este o formă reală de violență. Femeile deseori nu știu unde să ceară ajutor, unde să meargă, cum să raporteze și cum să se protejeze. Această platformă digitală oferă informații și ajutor. Este prima de acest fel în Moldova.
ELENA BOTEZATU, director executiv, Centrul Internațional "La Strada" Moldova: Cazurile de violență se pot manifesta diferit, fie este vorba de situații când femeile au fost filmate în ipostaze intime, în timpul actului sexual sper exemplu fără acodrul lor, ori chiar au creat benevol unele imagini sau videouri pe care le-au trimis în relație, iar ulterior aceste conținuturi sunt publicat fără acordul ei, ori situații când pot fi amenințate cu publicarea lor.
Potrivit datelor oficiale, fiecare a treia persoană din Republica Moldova a fost martor sau victimă a unui caz de violență digital. Doar în 2025, Telefonul de Încredere a înregistrat 2300 de apeluri, cu 40% mai multe decât anul trecut. Avocatul Poporului avertizează că intervențiile întârziate pot transforma victimele în persoane cercetate penal.
CESLAV PANICO, Avocat al Poporului: Am început un studiu complex privind cum victimele violenței în familie, ca și victime statul nu a intervenit pentru a preveni anumite tragedii și au devenit infractoare care au ajuns în penitenciar și vrem să vedem acest lanț în care statul a eșuat.
DANIELLA MISAIL-NICHITIN, ministrul Afacerilor Interne: Vorbind despre modificările care au fost operate există pârghii suplimentare inclusiv a cazurilor de violență digitală, aici vorbim și despre hărțuire online și despre infracțiunii privind viața sexuală și aceste mecanisme de protecție suplementară vizează și o procedură foarte clară de raportare acestor cazuri.
De la începutul anului au fost emise 600 de ordonanțe de protecție pentru victime și 4 mii de ordine de restricție pe numele agresorilor.