Declarația publică este adresată președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrului Alexandru Munteanu și ministrului Culturii, Cristian Jardan.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, în parteneriat cu Platforma Reîntregirii Naționale. Participanții au subliniat importanța istorică a actului din 27 martie 1918, adoptat de Sfatul Țării, pe care îl consideră „una dintre cele mai glorioase pagini” ale istoriei naționale.

În același timp, semnatarii declarației atrag atenția că, la peste trei decenii de la independență, Republica Moldova continuă să fie „împânzită” de monumente sovietice, pe care le califică drept opere de propagandă ce afectează identitatea națională. În contextul războiului hibrid purtat de Federația Rusă, aceste simboluri ar fi devenit, potrivit autorilor apelului, instrumente de influență ideologică.

Participanții susțin că menținerea acestor monumente în spațiul public contravine aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și critică faptul că unele dintre ele sunt incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Totodată, aceștia consideră inacceptabilă alocarea de fonduri publice pentru întreținerea unor simboluri asociate regimului sovietic.

Autorii declarației mai afirmă că legislația existentă privind interzicerea simbolurilor comuniste a fost aplicată selectiv, în special în cazul monumentelor dedicate lui Lenin.

În final, semnatarii solicită autorităților să „asaneze” spațiul public de aceste simboluri și să contribuie la „revenirea la normalitate” prin eliminarea influenței ideologice considerate toxice. Declarația a fost adoptată la Chișinău, la 27 martie 2026.