Ceremonii militare și religioase sunt organizate astăzi în țară cu prilejul Zilei Drapelului Național.

Stema şi imnul reprezintă simbolurile naţionale de respect, de demnitate şi onoare şi respectul faţă de istorie, prezent, dar mai ales faţă de viitor, a afirmat, duminică, premierul Nicolae Ciucă, prezent în Piaţa Tricolorului din Capitală la ceremonia publică de Înălţare a Drapelului României.

"Stema naţională şi imnul naţional reprezintă simbolurile naţionale de respect, de demnitate şi onoare, reprezintă respectul faţă de istorie, faţă de prezent şi mai ales faţă de viitor. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au participat şi îndeosebi organizatorilor acestei activităţi. Am putut să vedem alături de instituţiile statului, societatea civilă un gest cât se poate de frumos şi emoţionant şi le mulţumesc copiilor că în această dimineaţă au fost alături de noi să sărbătorim Ziua Drapelului. La mulţi ani!", a spus premierul.

Drapelul național este sărbătorit pe 26 iunie, întrucât, în această zi, în 1848, guvernul revoluționar de atunci a decretat că Tricolorul roşu, galben şi albastru reprezintă steagul naţional al tuturor românilor.

Istoricul steagului tricolor

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cu o zi înaintea Zilei Drapelului Naţional, la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, a avut loc în acest an un eveniment în premieră. Drapelul național a fost sfinţit, cu ceremonial militar, sub privirile emoţionate a sute de credincioşi. Alături de soldatii garnizoanei timişorene, jandarmi şi poliţişti, la manifestare au participat copii îmbrăcaţi în portul popular românesc.

Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

Drapelul tricolor a fost folosit prima data în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.

Peste câţiva ani, în 1848, steagul tricolor a fost adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti în următoarea ordine cromatică: albastru – galben - roşu, semnificând „libertate, dreptate, frăţie”.

De fapt, legenda apariţiei tricolorului s-a născut după 1860, când s-au contopit culorile din steagurile Moldovei şi al Ţării Româneşti, după unirea Principatelor şi din dorinţa de a împăca ambele tabere.

Mai târziu, Constituţia României din 1866 prevedea, despre drapel: „colorile Principatelor Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”.

Potrivit acesteia, culorile drapelului trebuie așezate vertical, în ordinea următoare: albastru, galben şi roşu la margine.