Bate ceas de sărbătoare. În urmă cu 101 ani, Bucovina revenea acasă, în România Mare. Am pornit pe urmele Marii Uniri şi am ajuns în Ucraina, la Cernăuţi. Note ale istoricilor, culese de prin vechile arhive, ne-au îndreptat paşii spre Universitatea Naţională "Iurii Fedkovici", din Cernăuţi, clădire care a fost cândva Palat Mitropolitan. Locul este atât de special pentru că, aici, a fost votată, acum 101 ani, unirea Bucovinei cu România. Din anul 2011, moştenirea arhitecturală lăsată generaţiilor a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Să urmărim un reportaj semnat de trimisul nostru special al TVR MOLDOVA în Ucraina, Svetlana Gore.
Te laşi furat de istorie încă de la primul pas făcut în acest magic complex arhitectonic. Le-au trebuit meşterilor mai bine de 18 ani pentru ca totul să fie clădit, cărămidă cu cărămidă. Construcţia a început în anul 1864. Arhitecterul ceh Josef Hlávka este cel care a proiectat clădirile aristocratice, cu multă migală şi până în cele mai mici detalii.
„Complexul, după cum aţi văzut, e format din 3 corpuri. Clădirea unde ne aflăm acum, e fosta reşedinţă mitropolitană. Astăzi, este Rectoratul şi până nu demult a fost Facultatea de Limbi Străine. În clădirea din spatele meu, până în 1940, iar mai apoi în 1941 şi 1944 a funcţionat o şcoală de cântări bisericeşti, un mic muzeu de artă sacră. Tot acolo a fost înfiinţată prima tipografie românească la Cernăuţi, de către mitropolitul Silvestru Moraru Andreevici şi la subsol a fost un atelier de lumânări. Astăzi, avem facultatea de Geografie”, a declarat NICOLAE COSTAŞ, ghid, Universitatea Naţională din Cernăuţi.
Impunătoarele clădiri cu aer boem au fost ctitorite pentru a fi Reşedinţă Mitropolitană. În 1882, atunci când s-a încheiat construcţia, s-a făcut şi bilanţul cheltuielilor. Suma a ajuns la 1,830 de milioane de florini de aur.
„Ca să vă daţi seama cam câţi bani erau, spre exemplu, atunci cu 20 de florini de aur îţi puteai cumpăr un cal bun. Era cam 12 grame de aur curat”, a spus NICOLAE COSTAŞ, ghid, Universitatea Naţională din Cernăuţi.
Locul este impregnat de istorie pentru că aici, exact acum 101 ani, s-a proclamat, de către membrii Congresului Naţional Român, unirea Bucovinei cu România.
„În ziua de 28 noiembrie 1918, la ora 11, Iancu Flondor a proclamat, din această sală, unirea Bucovinei cu România. După care toţi au ieşit pe balconul reşedinţei şi au anunţat mulţimii de decizia luată în această sală”, a spus NICOLAE COSTAŞ, ghid, Universitatea Naţională din Cernăuţi
A fost doar un pas până la pierderea acestei moşteniri culturale. Sala a fost cuprinsă de flăcări în 1944.
„Salonul era practic tot făcut din marmură şi de aceea i se mai spunea salonul de marmură. Tavanul din stejar, avea în centru 3 cupole mari şi 2 candelabre din cristal şi argint ce cântăreau 1500 de kg. În urma incendiului din 44, tavanul a căzut, marmura s-a spart, argintul s-a evaporat”, a menţionat NICOLAE COSTAŞ.
Fosta Sală Sinodală, numită şi "Sala Unirii", este aula universităţii, din 1963 încoace. Are o capacitate de 370 de locuri şi aici sunt ţinute congrese, conferinţe şi întâlniri. Interesant este faptul că la doi ani de la revenirea Bucovinei acasă, în 1920, regele Ferdinand a păşit în această sală şi a deschis aici Universitatea Românească.
În 1956 au început lucrările de restaurare şi sala a prins, din nou, viaţă. Acum este vizitată anual de zeci de mii de turişti. Parte a Universităţii Naţionale din Cernăuţi este şi Biserica Seminarială a Facultăţii de Teologie. A fost ridicată în 1878. E unică în felul său, prin faptul că şi-a păstrat pictura în original de pe cupolă. Lăcaşul a trecut însă prin vremuri grele. A fost închis în 1944.
„După care aici a fost deschis un depozit de cereale iar mai târziu, un centru de calcul. Un mare Computer Mink4 ocupă tot spaţiul bisericii, lucrau în jur de 40 de oameni. Asta a fost până în 1980, atunci au început lucrări de restaurare. Au durat 5 ani de zile”, a declarat NICOLAE COSTAŞ
Astăzi, Universitatea Naţională din Cernăuţi are 11 facultăţi, 2 institute, un colegiu, 88 de catedre şi peste 15 mii de studenţi.
„Complexul, după cum aţi văzut, e format din 3 corpuri. Clădirea unde ne aflăm acum, e fosta reşedinţă mitropolitană. Astăzi, este Rectoratul şi până nu demult a fost Facultatea de Limbi Străine. În clădirea din spatele meu, până în 1940, iar mai apoi în 1941 şi 1944 a funcţionat o şcoală de cântări bisericeşti, un mic muzeu de artă sacră. Tot acolo a fost înfiinţată prima tipografie românească la Cernăuţi, de către mitropolitul Silvestru Moraru Andreevici şi la subsol a fost un atelier de lumânări. Astăzi, avem facultatea de Geografie”, a declarat NICOLAE COSTAŞ, ghid, Universitatea Naţională din Cernăuţi.
Impunătoarele clădiri cu aer boem au fost ctitorite pentru a fi Reşedinţă Mitropolitană. În 1882, atunci când s-a încheiat construcţia, s-a făcut şi bilanţul cheltuielilor. Suma a ajuns la 1,830 de milioane de florini de aur.
„Ca să vă daţi seama cam câţi bani erau, spre exemplu, atunci cu 20 de florini de aur îţi puteai cumpăr un cal bun. Era cam 12 grame de aur curat”, a spus NICOLAE COSTAŞ, ghid, Universitatea Naţională din Cernăuţi.
Locul este impregnat de istorie pentru că aici, exact acum 101 ani, s-a proclamat, de către membrii Congresului Naţional Român, unirea Bucovinei cu România.
„În ziua de 28 noiembrie 1918, la ora 11, Iancu Flondor a proclamat, din această sală, unirea Bucovinei cu România. După care toţi au ieşit pe balconul reşedinţei şi au anunţat mulţimii de decizia luată în această sală”, a spus NICOLAE COSTAŞ, ghid, Universitatea Naţională din Cernăuţi
A fost doar un pas până la pierderea acestei moşteniri culturale. Sala a fost cuprinsă de flăcări în 1944.
„Salonul era practic tot făcut din marmură şi de aceea i se mai spunea salonul de marmură. Tavanul din stejar, avea în centru 3 cupole mari şi 2 candelabre din cristal şi argint ce cântăreau 1500 de kg. În urma incendiului din 44, tavanul a căzut, marmura s-a spart, argintul s-a evaporat”, a menţionat NICOLAE COSTAŞ.
Fosta Sală Sinodală, numită şi "Sala Unirii", este aula universităţii, din 1963 încoace. Are o capacitate de 370 de locuri şi aici sunt ţinute congrese, conferinţe şi întâlniri. Interesant este faptul că la doi ani de la revenirea Bucovinei acasă, în 1920, regele Ferdinand a păşit în această sală şi a deschis aici Universitatea Românească.
În 1956 au început lucrările de restaurare şi sala a prins, din nou, viaţă. Acum este vizitată anual de zeci de mii de turişti. Parte a Universităţii Naţionale din Cernăuţi este şi Biserica Seminarială a Facultăţii de Teologie. A fost ridicată în 1878. E unică în felul său, prin faptul că şi-a păstrat pictura în original de pe cupolă. Lăcaşul a trecut însă prin vremuri grele. A fost închis în 1944.
„După care aici a fost deschis un depozit de cereale iar mai târziu, un centru de calcul. Un mare Computer Mink4 ocupă tot spaţiul bisericii, lucrau în jur de 40 de oameni. Asta a fost până în 1980, atunci au început lucrări de restaurare. Au durat 5 ani de zile”, a declarat NICOLAE COSTAŞ
Astăzi, Universitatea Naţională din Cernăuţi are 11 facultăţi, 2 institute, un colegiu, 88 de catedre şi peste 15 mii de studenţi.
