Extern

Cum răspunde Europa la criza alimentară. Măsurile luate din cauza războiului din Ucraina și a secetei fără precedent

post-img
Criză alimentară

În mijlocul unei crize alimentare mondiale, în care preţurile au atins valori record, Uniunea Europeană încearcă să împiedice apariţia unor probleme în aprovizionarea cu alimente. Multe ţări din Europa se confruntă cu creşterea preţurilor.
.

Răspunsul UE la criza  alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a  culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de  mediu pentru a creşte producţia de alimente şi să găsească rute  alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. 

Cu toate  acestea, o secetă fără precedent a dat naştere la îngrijorări că  randamentul culturilor agricole din Europa va scăde, relatează Agerpres.  

Aceasta ar impulsiona şi mai mult preţurile la alimente, care au crescut  deja în mod substanţial, unul dintre motive fiind războiul din Ucraina.  În pofida reluării exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de  la Marea Neagră, în conformitate cu un acord intermediat de ONU şi  Turcia, persistă îngrijorări cu privire la exporturile de cereal, scrie Digi24.

Potrivit datelor UE, este considerat puţin probabil ca nivelul  înregistrat înainte de război, când până la cinci milioane de tone de  cereale treceau în fiecare lun prin porturile ucrainene, să fie atins  din nou în viitorul apropiat. 

Prima navă care a plecat  din portul Odesa, în conformitate cu termenii acordului convenit de  ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Găsirea unor rute  alternative de export rămâne în continuare crucială, a declarat un  oficial al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a  relaxat reglementările în domeniul agriculturii  

În contextul unor iminente probleme în aprovizionarea cu alimente,  Comisia Europeană a decis să relaxeze reglementările impuse anterior  fermierilor în ideea de a facilita o mai mare producţie de alimente.  Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotaţia  culturilor şi a obligaţiei de a converti terenurile arabile în pârloage.  Reforma politicii agricole a UE, care va intra în vigoare în 2023, a  condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultură. Acestea  includ cerinţe pentru fermieri să protejeze solul prin necultivarea  aceloraşi culturi pe acelaşi teren timp de mai mulţi ani la rând.  

Cu toate acestea, s-au înmulţit solicitările pentru ca aceste standarde  de protecţie a mediului să fie relaxate, în ideea de a putea fi produse  mai multe cereale, în condiţiile în care s-au redus cantităţile care pot  fi transportate din porturile ucrainene afectate de război. Fiecare  tonă de cereale produsă în UE va ajuta la creşterea securităţii  alimentare mondiale, a anunţat Comisia.

Germania şi Austria au profitat de relaxările Comisiei  

Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi  utilizarea pârloagelor pentru producţia agricolă până la finele lui  2023. În acelaşi timp, ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir a  venit cu o propunere pentru permite fermierilor să utilizeze o parte mai  mare din terenurile lor pentru a cultiva cereale, având în vedre  deficitul care există pe piaţa mondială. Berlinul urmează să suspende,  pentru un an, noile reglementări UE privind rotaţia culturilor. În timp  ce parlamentarii şi asociaţiile fermierilor au salutat această  propunere, ONG-ul de mediu Greenpeace l-a criticat în termeni duri pe  ministrul Agriculturii pentru că a cedat în faţa presiunilor venite din  partea lobby-ului sectorului agricol. 

Franţa: Dezastru pentru fermieri, ecosisteme şi biodiversitate  

Confruntat cu o secetă „istorică”, agravată de un al treilea val de  căldură extremă, Guvernul francez a activat o celulă de criză în data de  5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuării  impactului.  „Această secetă este cea mai severă cu care s-a confruntat ţară  noastră”, a spus premierul Elisabeth Borne într-un comunicat de presă.  

Condiţiile secetoase reprezintă un „dezastru” pentru fermierii din  Franţa precum şi pentru „ecosistemele şi biodiversitatea noastră”, a  adăugat Borne.  Restricţii cu privire la consumul de apă au fost deja introduse în  aproape toate cele 96 de departamente din Franţa continentală, în  condiţiile în care 73 din acestea sunt la cel mai ridicat nivel de  alertă. 

Cu toate acestea, comunicatul Guvernului nu a răspuns la  criticile în creştere cu privire la scutirile care au fost acordate  pentru terenurile de golf. Proprietarii acestor terenuri au permisiunea  de a continua să le ude, chiar şi în regiunuile care se confruntă cu cea  mai severă secetă.  

Mai multe ţări europene au emis, de asemenea, avertismente de secetă  severă, iar UE a îndemnat statele membre să reutilizeze apele reziduale  tratate pentru a uda terenurile agricole. 

Inflaţia continuă să crească în Spania  

În Spania, consumatorii continuă să fie grav afectaţi de creşterea  preţurilor la alimente. Acestea au fost declanşate în prima fază de  pandemie, apoi de creşterea preţurilor la electricitate şi carburanţi,  care au determinat proteste şi greve în sectorul agricol, şi în cele din  urmă de războiul din Ucraina.

 În luna iulie, Organizaţia Consumatorilor  şi Utilizatorilor din Spania (OCU) a tras deja un semnal de alarmă cu  privire la o creştere de 15,2% în ritm anual a costului unui coş de  produse de bază. Această creştere semnificativă afectează în special  gospodăriile cu venituri reduse. În luna iunie, preţul pentru un pepene  galben a atins un nivel record de 13 euro. 

Potrivit Institutului  Naţional de Statistică (INE), indicele preţurilor de consum a crescut cu  1,9% în luna iunie, iar în ritm anual rata inflaţiei s-a majorat cu 1,5  puncte, până la 10,2%, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie 1985.  

Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas vrea ca pieţele  alimentare mondiale să fie mai transparente pentru a putea să se ajungă  la o stabilizare a preţurilor.  

„O mai mare transparenţă poate şi trebuie să fie dată pieţelor”, a  subliniat ministrul, citând drept exemplu recenta decizie a ţărilor UE  de a notifica Comisia cu privire la nivelul stocurilor lor de cereale,  orez şi seminţe oleaginoase. 

De asemenea, oficialul spaniol a făcut  referire la platforma Agricultural Market Information System (AMIS) pusă  la punct de statele din G20 ca un instrument util pentru a creşte  transparenţa pe piaţa alimentelor. Planas a cerut sprijin pentru cele  mai vulnerabile ţări care au nevoie să cumpere cereale. 

Preţurile la alimente au crescut cu peste 23% în Bosnia  

Bosnia-Herţegovina se confruntă cu o rată a inflaţiei de 15,8%, iar  preţurile la alimente şi băuturi răcoritoare au crescut cu 23,4%. Ţara  se bazează în principal pe alimentele importate şi are rezerve  insuficiente pentru a interveni în mod semnificativ pe piaţă. Traderii  profită în mod frecvent de poziţia lor de monopol pentru a menţine  preţurile la un nivel ridicat în mod artificial. Din cauza numărului  mare de turişti şi a faptului că populaţia din diaspora revine în ţară  în lunile de vară, cererea actuală de produse este destul de mare.  

Economiştii se aşteaptă ca începutul toamnei să aducă o diminuare a  cererii şi asta îi va forţa pe retaileri să reducă preţurile la multe  produse alimentare. Datele comparative arată că, în pofida creşterii  preţurilor la multe produse de bază, preţurile din Bosnia-Herţegovina  sunt încă mai mici decât în ţările vecine. 

Rata inflaţiei a atins un nivel record de 16% în Macedonia de Nord  

Potrivit Federaţiei sindicatelor din Macedonia (SSM), inflaţia actuală  reduce în mod semnificativ puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare a  salariului minim lunar a scăzut de la 290 de euro, până la 244 de euro,  în timp ce puterea de cumpărare a unui salariu mediu este în prezent de  428 de euro, în loc de 510 euro. 

 Croaţia: preţurile nu s-au redus în ciuda scăderii cotelor de TVA 

 Urmând exemplul altor state UE, Croaţia a redus cotele de TVA la  energie, produse sanitare şi produse alimentare, în încercarea de a  diminua impactul preţurilor ridicate înregistrate în prezent. Începând  de la 1 aprilie, cotele de TVA la energie şi produse sanitare şi  alimentare au fost reduse de la 25%, respectiv 13% până la 5%. 

Asociaţia  pentru protecţia consumatorilor din Croaţia (HUZP) a cerut în repetate  rânduri Inspectoratului de Stat să efectueze controale la preţurile  alimentelor, pentru că, în pofida aşteptărilor, nu s-au înregistrat  scăderi de preţuri.  

Cu toate acestea, la fel ca şi în alte state membre UE, o cantitate mare  de alimente este risipită în Croaţia. În medie, croaţii aruncă  aproximativ 71 de kilograme de alimente per capita în fiecare an, adică  un total de 280.000 de tone, şi 76% din această cantitate vine de la  gospodării, în timp ce în UE media este de 53%, a spus Branka Ilakovac,  preşedintele Centrului pentru prevenţia risipei alimentare din Croaţia,  (CEPOH). 

Potrivit acesteia, prevenţia şi educarea cetăţenilor nu au fost  recunoscute în Croaţia drept factori cruciali în contractarea risipei  alimentare.  Potrivit estimărilor, cetăţenii din ţările UE aruncă, anual, 88 milioane  de tone de alimente, cu o valoare totală de 143 de miliarde de euro,  susţine Branka Ilakovac. 

Ea a adăugat că în calitate de ţară membră a  UE, Croaţia şi-a stabilit ca ţintă reducerea risipei alimentare cu 50%  până în 2030. 

România nu va limita exporturile de grâu  

Până la data de 3 august, România a terminat recoltatul grâului de pe  94% din suprafaţa cultivată. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat  asigurări că producţia din acest an va acoperi necesităţile ţării şi va  lăsa loc şi pentru exporturi. Deşi România a anunţat că nu va limita  exporturile de grâu, Petre Daea a subliniat că vor fi acoperite mai  întâi necesităţile pieţei interne şi doar cantităţile rămase vor fi  exportate.  

La data de 10 august, 284.376 de hectare din suprafaţa României erau  afectate de secetă. Din suprafaţa totală afectată, 154.500 hectare sunt  cultivate cu grâu şi triticale, 22.598 hectare cu orz, orzoaică, ovăz,  secară, 25.000 hectare cu rapiţă, 49.910 hectare cu porumb, 3.141  hectare cu soia, 702 hectare cu mazăre, 20.054 hectare cu floarea  soarelui, 3.952 hectare cu plante furajere şi 4.427 hectare cu alte  culturi.  

Cu toate acestea, România nu este scutită de creşterea preţurilor la  alimente. Începând din luna iulie 2021, uleiul de gătit a înregistrat  cele mai mari creşteri de preţuri, 49,71%, în timp ce preţurile la  cartofi au crescut cu 42,18%, iar preţurile la făină cu 33,16%.  Autorităţile de la Bucureşti au adoptat mai multe măsuri pentru a-i  proteja pe cei afectaţi de majorările de preţuri cu tichete de masă şi  alte forme de ajutoare guvernamentale.


author-img_1

Cristian Sava

Reporter