Astăzi la Chişinău a fost sărbătorită Ziua Naţională a Portului Popular. Costumul tradiţional vorbeşte despre identitatea şi spiritul creator al neamului românesc. Ediția din acest an a sărbătorii este dedicată promovării Dosarului "Arta Cămășii cu altiță - element de identitate culturală în Republica Moldova și România", depus pentru înscriere în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.
VARVARA BUZILĂ, etnograf, doctor în filologie: „Cămaşa cu altiţă pentru femei, cea de sărbătoare.+ 23-31 Brîul la mijloc, care prinde catrinţa în cazul meu sau fota în cazul altora, pe dedesupt fusta neila sau fusta. Costumul tradiţional îţi oferă acea legătură cu înaintaşii tăi şi cu tot ceea ce înseamnă valoare, iar noi toţi suntem în căutarea valorii.”
ANTONINA RUSU, meşter popular, cercetător ştiinţific: „Important să fie cusută cu mâna, să fie respectate tehnicile de cusut pentru că ele sunt valori.”
Şi dacă până nu demult costumul popular era purtat, în general, de artişti, acum a devenit o piesă de rezistenţă în garderoba multora. Promovarea adevăratelor valori româneşti a dat, astfel, roade.
„Acestea sunt rădăcinile noastre, au purtat bunicile noastre, străbunicile, noi şi eu sper că generaţii viitoare o să poarte cu mândrie cămaşa cu altiţă.”
MARIANA DOBZEU, interpretă: „Este codul nostru genetic înscris pe cămaşa cu altiţă, este un element de care putem fi foarte mândri deoarece şi designerii internaţionali s-au inspirat. Să-l aducem cât mai aproape de costumul tradiţional adevărat pentru că în zilele noastre se poartă foarte mult costumul stilizat.”
„Este o haină de care sunt mândră că o îmbrac. Mi-am făcut costum popular în toată splendoarea.”
Sărbătoarea portului popular românesc a reunit zeci de meşteri populari care au încercat să transmită dragostea pentru tradiţie şi neam tuturor celor prezenţi la eveniment.
SVETLANA POCIUMBAN, şef, Direcţia Patrimoniu Cultural: „O piesă care este una comună când ajungem hăt departe peste Prut, nu în zadar aceasta este denumirea dosarului comun pe care Republica Moldova l-au depus împreună cu România la UNESCO. Românii sunt un neam, avem tradiţii comune, limbă comună şi avem aspiraţia să trăim în pace.”
Republica Moldova şi România au pregătit, până acum, patru dosare pentru Patrimoniul UNESCO. Până acum au fost acceptate colindatul în ceată bărbătească, scoarţa românească şi Mărţişorul si se aşteaptă decizia pentru cămășa cu altiță. În prezent, cele mai vechi ii din Republica Moldova se păstrează cu grijă la muzeul Naţional de Etnografie din Chişinău.
