„Acum 100 de ani pe Prut existau 27 de poduri, iar în acest moment mai avem 9 poduri, din care șase poduri rutiere și trei feroviare. Singurul pod care s-a construit între Republica Moldova și România este cel de controale, Leova-Bumbăta, care funcționează pentru traficul de frontieră, de la 8:00 dimineața până la 20:00. Vedem totodată și demersul Chișinăului și al Kievului pentru construcție a podului de la Cosăuţi-Yampil care joacă un rol important datorită faptului că este evitată regiunea aflată sub controlul militar ilegal al Federației Ruse. Și totodată, ar fi foarte bine dacă autoritățile de la București s-ar folosi de această situație de criză pentru a obține mai rapid fonduri de la UE,” a spus analistul.

Mihai Isac a mai precizat că fără o infrastructură corespondentă pe teritoriul României, orice demers de a construi o infrastructură serioasă pe teritoriul R. Moldova și în partea de sud a Ucrainei nu ar ajuta, deoarece vedem că toate aceste materiale nu pot ajunge doar pe apă. 

„Pentru a folosi portul Odesa sau pentru a folosi alte porturi pe care Ucraine le va recuceri să le spun astfel pe malul frontic al Ucrainei, va fi nevoie atât de deminarea a unor zone imense de maritime, dar vor trebui asigurate și transporturi. Astfel, vom vedea că firmele de transport vor cere sume foarte mari pentru asigurări pentru a trimite materiale pe cale maritimă. Deși, cel puțin pentru prima parte a procesului de construcție calea feroviară și calea rutieră vor rămâne principalele modalități de transmitere a acestor materiale către Ucraina, desigur Dunărea ar trebui să joace un rol mai important, dar existența unei strategii europene a Dunării din păcate nu a dus neapărat la valorificarea potențialului de transport, dar desigur dacă se lansează acest plan este foarte bine ca și Republica Moldova și România ca să profite de această situație pentru a rezolva probleme,” a mai adăugat analistul de politică externă de la București.

Ediția completă a emisiunii Punctul pe AZi o puteți urmări în continuare.