Anul 2022 a fost marcat de o creştere record a preţurilor la servicii şi produsele alimentare. Aşa cum nu s-a mai întâmplat în ultimele două decenii, scumpirile s-au ţinut lanţ şi au lovit dur în majoritatea basarabenilor. Pentru a face faţă crizei, oamenii au început să se împrumute tot mai mult, unii de la bănci, alţii de la rude. Iar o altă parte a învăţat să economisească. Criza a împărţit populaţia în două tabere - cei care au încercat să înţeleagă motivele ce au dus la creşterea preţurilor şi cei care au găsit vinovatul şi au arătat cu degetul spre guvernare. Vă propun să vedem care au fost cele mai mari scumpiri din acest an şi care au fost factorii ce le-au provocat.
Scumpiri şi din nou scumpiri. Despre aceasta s-a tot vorbit în presă, pe stradă şi în casele basarabenilor pe tot parcursului anului 2022. Valul majorărilor ne-a acoperit încă de la începutul anului. După dublarea preţului la gazele naturale, din decembrie 2021, cu doar o lună mai tâziu, ANRE cerea deja majorarea tarifelor la energia electrică pentru consumatori. Poate că mulţi au uitat, dar la începutul lui 2022, preţul mediu la curent era de 1.64 lei/kw, cel mai mic din ultimii zece ani. Iar în mai puţin de nouă luni, asistam deja la cea de-a cincea scumpire a energiei electrice, iar preţul pentru consumatori a crescut de aproape patru ori şi a ajuns la 4,62 de lei\kw. Astfel, în cumparaţie cu anul trecut, astăzi, basarabenii plătesc pentru curent cu 140% mai mult. În prezent, accesibilitatea energiei electrice pentru populaţie este similară cu cea din 1960. Nu e de mirare că, mai nou, facturile le dau fiori consumatorilor, care aleg să stea în întuneric decât să plătească ultimii bani pe curentul electric.
"Plătim lumina 200, 300 şi luna asta mi-a venit 975 de lei vă închipuiţi şi nu am făcut nimic în exces. Aş dori tare mult pentru cei care măresc tarifele să-i mute pe un salariu de doua mii jumatate, pe o lună de zile să vină facturile de o 1500 şi să vedem din ce vor trăi."
"Să nu ies de 75 din KW, mă culc la ora şase încă ziua, şi mă scol la ora opt e ziua. Televizorul nu-l pun, stau la telefon. 75 de KW atât de puţin, contorul atât de repede acumulează, nu înţeleg din ce cauză. Au putut să pună măcar o sută de KW."
Şi facturile la gazele naturale le-au dat frisoane basarabenilor. Prima scumpire a fost la sfârşitul lunii ianuarie. Atunci, consumatorii plăteau 15,18 lei pentru un metru cub. În septembrie, au ajuns să achite aproape dublu pentru un metru cub de gaz - 29 lei şi 27 de bani. Totuşi, cetăţenii Republicii Moldova ajung să plătească, într-un final, mai puţin, fiind salvaţi de compensaţiile de la stat, stabilite în funcţie de categoriile de vulnerabilitate. Nu doar o locuinţă călduroasă a devenit un lux, dar şi întreţinerea unui automobil. Preţul carburanţilor a crescut cu peste 40 la sută în comparaţie cu anul trecut. Recordul a fost atins în luna iunie, când un litru de benzină a costat aproape 34 de lei, iar motorina 32 de lei moldoveneşti. Cu o zi înaite de majorarea preţurilor se întâmpla ca motorina şi benzina să dispară de la unele staţii de alimentare. Acum carburanţii sunt vânduţi de staţiile PECO cu un preţ mediu de 23 de lei per litru. După aceste scumpiri, Primăria Chişinău decide să majoreze tarifele la călătoriile în transportul public. Din întâi iulie, pasagerii plătesc şase lei pentru o călătorie cu troleibuzul, autobuzul sau microbuzul, în loc de doi şi trei lei, aşa cum s-a întâmplat timp 13 ani.
"Aşa-i, cum se vede. Înghesuiala e mai mare ca înainte şi mai scump ca înainte şi condiţiile tot aceleaşi. Îmi pare rau, ne juchesc pur şi simplu. Nu-i întemeiată scumpirea asta."
Şase lei, deja ar trebui să dea la troleibuze normale, nici aer condiţionat nu e, geamurile deschise, sunt copii mici, vă închipuiţi cum se simt."
Primăria Chişinău a pornit şi tăvălugul altor scumpiri. După majorarea preţurilor pentru călătoriile cu transportul public, aleşii locali au votat şi dublarea tarifului pentru colectarea şi transportarea deşeurilor. Dacă, până în iulie, locatarii blocurilor achitau lunar pentru serviciile de evacuare a gunoiului 9 lei şi 25 bani, după aprobarea noului tarif au ajuns să plătească 17 lei şi 50 bani. Povara a fost şi mai grea pentru agenţii economici, pentru care majorarea a fost cu peste 100 de lei. Astfel că serviciul îi costă acum 210 lei pentru un metru cub. Într-o altă şedinţă, Consiliul Municipal Chişinău a decis să dubleze şi tarifele la apă, de la aproape 11 lei la 24 de lei. Doar că decizia rămână una controversată şi încă nu s-a regăsit în facturi. A fost aprobată în lipsa unui aviz de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
ION CEBAN, primar general, Chişinău: " De mult trebuia ajustate pentru că ele nu acoperă nici pe departe cheltuielele reale ale acestei entităţi, dacă vorbim de Parcul Urban şi RTEC sunt subvinţionate şi noi plătim ca ele să existe. Măsurile luate de primărie au fost suficiente ca oamenii să facă faţă acestor scumpiri? -Bun din ceea ce avem noi, avem un buget foarte social"
Iar preţurile tot mai mari la produsele alimentare au subţiat şi mai mult bugetele basarabenilor. Pentru a avea ce pune pe masă, cetăţenii Republicii Moldova sunt nevoiţi să cheltuie tot mai mulţi bani. Mai exact, cu 40 la sută mai mult decât anul trecut. Cel mai mult s-au scumpit ouăle, cu 60%, legumele cu peste 50 la sută, zahărul cu 50% , chiar şi pentru pâine plătim cu 30 la sută mai mult. Astfel, oamenii sunt nevoiţi să-şi reducă coşul de consum, mai ales, pensionarii şi cei cu venituri modeste. Unii au trebuit să aleagă între a nu avea datorii la facturi şi un frigider gol.
"E foarte greu de trăit acum la faţa pământului, nu ştiu la ce se gândesc tot parlamentul şi consilierii. Deja nu ştiu cum să fac economii, fasole şi au ajuns 50 de lei."
Şi preţurile biletelor de călătorie în transportul internaţional şi interurban au crescut cu 60 la sută, materialelor de construcţie ne costă mai mult cu 30 la sută, mesele în localurile de alimentaţie publică s-au scumpit cu 30 la sută, hainele şi încălţămintea cu 15% şi medicamentele cu 10 procente. Tot mai mulți basarabeni au ajuns să facă împrumuturi pentru a ţine piept crizei economice. Doar în noiembrie, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în valoare totală de 580 de milioane de lei, arată datele Băncii Naţionale. Majoritatea împrumuturilor sunt pe termen scurt, destinate acoperirii nevoilor de consum.
"Scumpirile au fost în toată lumea de fapt, nu este nicidecum de o anumită guvernare, ele sunt un factor extern care din păcate se răsfârnge şi asupra noastră. Dar avem şi puncte pozitive, cu toate scumpirile oamenii fac faţă şi guvernul ajută, pu să vă zic la sigur. Din păcate nu este cea mai bună situaţie, sperăm ca anul nou să rezolve."
"La ce a fost cel mai greu să faceţi faţă?- La plăţile comunale."
"Mi-a venit pe bonul de plată uitaţi-vă ce sumă. 1300 la suprafaţă de 31. 6 m 2. – De unde să am aceşti bani, o pensie mizeră. La mine nici căldură nu e în apartamente, dar vreu nu vreau trebuie să plătesc, utitaţi-vă singură."
"Fiind pensionar dar muncesc şi am posibilitatea să achit facturile şi toate serviciile, aşa că a fost un an superb pentru mine. A fost o lovitură dar eu nu sunt acel să consum mult, temperat, moderat"
"Da rezistăm, în schimb e pace. Mai raţional am gestionat bugetul şi luam cei strict necesar."
"De asta şi am schimbat postul de muncă, am fost nevoită şi am un lucru mai plătit, reuşesc să fac faţă."
Media creşterii preţurilor în acest an este 30 la sută, pe când salariile au fost majorate cu doar 15%. Prin urmare, puterea de cumpărare a fost acoperită doar pe jumătate. Experţii economici spun că această situaţie este similiară cu cea din primii ani de la obţinerea independenţei Republicii Moldova, când încă nu era introdusă moneda naţională. Dacă, din anul 2000 până în 2009, am avut o creştere anuală a preţurilor cu până la 15%, iar anul trecut a fost atins un record absolut, de 17 %, atunci în 2022, recordul despre care vorbim, s-a dublat.
ALEXANDRU FALĂ, expert economic: "Dacă vorbim de nivelul de preţuri, cel puţin pentru anumite produse şi servicii ar putea fi într-adevăr probabil cel mai mare. A fost scăderea a puterii de cumpărare, dar aici trebuie să vorbim de categorii pentru că cel mai tare au fost afectaţi salariaţii şi gospodăriile care recepţionează remiteri pentru că salariile au crescut în termeni nominali. Ucraina în anumite domenii a intervenit în mod administrativ, a interzis practic majorarea preţurilor în Republica Moldova tot au fost anumite măsuri administrative, în luna martie a fost interzis exportul de anumite produse, apoi s-a intervenit la marjele comerciale."
DANIELA FOCŞA, reporter TVR MOLODVA: "O economie naţională, cât şi internaţională care încă nu-şi revenise după pandemiei a fost dur lovită de război. În urma invaziei ruse din 24 februarie, a existat un efect de domino în toată lumea. Mai întâi, prețul petrolului a urcat pe bursele mondiale de la aproximativ 75 de dolari pe baril în ianuarie 2022 până la 120 de dolari în iunie. De prețul petrolului depindea şi cel al gazelor. Aşa cum Uniunea Europeană depindea în proporție de 40% de importurile de la Gazprom, compania rusă a profitat de asta. Pe fondul Conflictul militar din Ucraina a fost declanşat un războiului energetic pornit de Federaţia Rusă împotriva ţărilor UE ,astfel am început să plătim tot mai multe pentru gazele naturale."
Războiul din Ucraina a accelarat creşterea preţurilor, pentru că Republica Moldova depindea extrem de mult de piaţa ucraineană, rusă şi cea belarusă. Produsele ucrainene ieftine au început să fie înlocuite înlocuite, treptat, cu altele, mai scumpe. O mare parte a importurilor Republicii Moldova aveau loc prin portul Odesa. Războiul a schimbat însă rutele de import, dar şi costurile de transport.
ALEXANDRU FALĂ, expert economic (23 decembrie expert economic): "A doua jumătate a anului 2021 şi primele două luni ale 2022 era o tendinţă de creştere a preţurilor la nivel mondial. Iar invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, doar a agravat această tendinţă, au apărut noi presiuni care au determinat ca tendinţa de creştere să fie mult mai intensă. Ucraina e mare exportator de anumite materii prime, produse cerialiere, iată Ucraina o perioadă nu a putut exporta sau în cantităţi mici , evident că asta influienţează la nivel global preţul la produse. Doi că Ucraina era o ţară mare prin care trec multe rute comerciale"
De la începutul războiului, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiaţi de la independenţă încoace. Acest lucru a dus şi la o uşoară creştere a numărului populaţiei, ceea ce înseamnă şi mai mulţi consumatorii, o cerere mai mare pentru anumite produse şi un impuls pentru majorarea preţurilor. Prin urmare, rata inflaţiei în Republica Moldova se apropie de 32%, cea mai mare din ultimii 22 de ani. Reprezentanţii Guvernului spun că au făcut tot posibilul pentru ca populaţia să nu resimtă atât de dur şocul scumpilor. Iar ajutorul financiar a venit de la parternerii externi.
NATALIA GAVRILIŢA, prim-ministrul Republicii Moldova: "Am luptat cu această creştere a preţurilor, acolo unde guvernul a avut instrumente şi aici vorbim şi de negocierea anumitor contracte în domeniul energetic care să ducă la o ieftenere, sperăm chiar în zile următoare să avem o ieftenire a tarifelor la energia electrică. Costat am făcut eforturi pentru creşterea veniturilor cetăţenilor ca să facă faţă acestor scumpiri. Aici mă refer şi la creşterea salariilor minim şi la creşterea salariilor în sectorul bugetar şi la creşterea pensiilor şi la programele de compensaţie."
Experţii şi autorităţile de la Chişinăi atenţionau populaţia, încă din vară, că îi aşteaptă o iarnă dificilă, în special, din cauza crizei energetice fară precedent. Totuşi, aceste majorări ar putea să se mai tempereze. Există premise că va veni şi timpul ieftinirilor. În special, la combustibili, energia electrică şi chiar la gazele naturale. Cu toate acestea sfârşitul crizei este încă departe. Experţii internaţionali spun că "o recesiune globală este inevitabilă în 2023", din cauza șocurilor energetice, geopolitice și economice.
SERVICII ŞI PRODUSE MAI SCUMPE DIN 2022
Transport de pasageri - 60%
Materiale de construcţie- 30%
Alimentaţie publică- 30%
Încălţăminte şi îmbrăcăminte -15%
Medicamente -10%
sursa: BNM
PRODUSE ALIMENTARE MAI SCUMPE
Ouă -60%
Legume -50%
Zahăr-50%
Pâine -30%
sursa: BNM
SCĂDEREA PUTERII DE CUMPĂRARE
Creşterea preţurilor- 30%
Creşterea salariilor -15%
sursa: BNM
