Domniile Regelui Mihai au coincis cu momente de cumpănă pentru neamul românesc
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Domniile Regelui Mihai au coincis cu momente de cumpănă pentru neamul românesc

După ce Regele Ferdinand (bunicul Regelui Mihai) a decedat în 1927, iar Principele Carol al II-lea (tatăl) a renunţat la statutul de Principe Moştenitor şi la toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din acesta, Mihai devine rege, la doar 5 ani.

Regele Ferdinand a fost nevoit să modifice testamentul şi l-a dezmoştenit pe Carol al II-lea, primul lui fiu. L-a înlăturat chiar şi din familie. Conform Constituţiei, nepotul lui Ferdinand, Mihai, ajunge moştenitorul tronului României la nici 6 ani, iar tatăl său devine un simplu cetăţean.
 
Pentru că Regele Mihai era minor, s-a instituit o Regenţă, care îndeplinea atribuţiile regale. Aceasta era compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Buzdugan. 
 
Regenţa nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieţii politice din ţară, astfel că la 8 iunie 1930, Principele Carol revine în ţară şi preia tronul. După ce a fost detronat de tatăl său, Mihai devine prinţ moştenitor şi primeşte titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.
 
La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţara, iar Mihai devine rege, pentru a doua oară.
 
A doua domnie a Regelui Mihai a început la 19 ani, când România Mare a fost ciopârţită de Hitler şi de Stalin. Istorici din toată lumea îi recunosc scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial cu 6 luni şi salvarea de la moarte a unor ofiţeri americani şi britanici.
 
Începând cu 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. 
  
Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste, iar treptat, atribuţiile lui au fost reduse, până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.
 
La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. La scurt timp, acesta a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată. Reacţia conducerii comuniste nu a întârziat să apară: în urma deciziei Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Familiei regale i s-a retras cetăţenia română şi s-au confiscat bunurile membrilor săi.
Similare