După ce Parlamentul a votat, săptămâna trecută, un nou proiect de anulare a „legii miliardului”, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” atenţionează asupra efectelor extrem de negative asupra stabilităţii macrofinanciare şi imaginii ţării în faţa potenţialilor finanţatori, creditori şi investitori. Efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuşi „furtul miliardului”, spun experţii, care îndeamnă clasa politică să renunţe la aceasta şi alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar şi bugetul de stat, şi să se focuseze pe soluţionarea miezului problemei, şi anume investigarea „furtului miliardului”, tragerea la răspundere a vinovaţilor, anume din contul cărora să fie recuperaţi banii furaţi din sistemul bancar.
Poziţia experţilor este fundamentată în baza următoarelor constatări:
• Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat. Măsura respectivă va genera pierderi de circa 13 miliarde MDL pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde MDL. Prin urmare, conform Articolului 9 al „Legii Nr. 548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei”, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, va fi obligat să vină cu o contribuţie monetară pentru recapitalizarea băncii centrale. Astfel, anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populaţiei şi plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie recapitalizată banca centrală.
• Vor creşte costurile de creditare pentru Republica Moldova pe fundalul creşterii riscurilor de ţară. Măsura în sine creează un precedent extrem de periculos prin care statul, la cel mai înalt nivel, renunţă la propriile angajamente financiare: executarea garanţiilor emise pentru creditele de urgenţă acordate de către BNM băncilor falimentare în 2014 şi 2015. Fără a intra în detalii privind oportunitatea emiterii acelor garanţii, însuşi faptul că statul ar renunţa, post-factum, la propriile garanţii, va submina în mod fundamental încrederea ţării în faţa actualilor şi potenţialilor creditori (instituţiile financiare şi investitorii vor fi mult mai precauţi în a finanţa Republica Moldova, având un precedent în care statul nu şi-a onorat angajamentele financiare anterioare). Aceasta va duce la creşterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de stat, dar şi creşterea dobânzilor pentru alte potenţiale împrumuturi pe care le va contracta Republicii Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent ţării. În aceste condiţii, va fi şi mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanţelor, deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor depăşi nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului faţă de BNM în cadrul „legii miliardului”.
• Vor fi afectate în mod fundamental relaţiile ţării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că Republica Moldova va primi mai puţine finanţări preferenţiale pentru proiecte economice şi sociale. O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei linii roşii în relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI fapt ce va compromite, în lanţ, finanţările celorlalţi parteneri de dezvoltare strategici. Respectiv, aceasta va priva Republica Moldova de importante surse financiare, atât de necesare în perioada pandemică şi post-pandemică.
• Promovarea insistentă, fără a avizare din partea instituţiilor de resort, a unui proiect de lege atât de controversat trezeşte şi mai multe semne de întrebare privind intenţiile autorilor. Este a doua tentativă de anulare a „legii miliardului”. Prima a avut loc pe 16 decembrie 2020, când 56 de deputaţi din PSRM şi platforma parlamentară „Pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016 („legea miliardului”), care ulterior a fost suspendat de către Curtea Constituţională şi apoi anulat. Nu este clar de ce se insistă pe promovarea repetată unui proiect de lege atât de controversat, în lipsa avizului Guvernului şi a BNM, dar şi pe fundalul unui Guvern interimar, fapt ce din nou trezeşte dubii privind constituţionalitatea acestuia.
Reieşind din cele menţionate mai sus, atenţionăm politicienii privind riscurile iminente iniţiativei de anulare a „legii miliardului”, care poartă un caracter populist şi care va afecta negativ bugetul de stat şi va compromite orice eforturi de a atrage finanţare în Republica Moldova sub formă de granturi, credite şi investiţii, din cauza repercusiunilor pe termen lung asupra imaginii ţării. Singura posibilitate de atenuare a poverii asupra bugetului de stat rezultate din executarea garanţiilor emise de Guvern în 2014 şi 2015 este urgentarea investigaţiilor şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Anume aceasta trebuie să fie sursa de recuperare a pierderilor pentru economie, care ulterior va permite stingerea anticipată a datoriei Guvernului faţă de BNM, eliberând cu adevărat populaţia de această povară.
În acelaşi timp, reiterăm mecanismul propus de către Expert-Grup în 2016 de stingere anticipată a datoriei faţă de BNM în rezultatul activării “legii miliardului”, conform căruia toate veniturile provenite din vânzarea activelor şi executarea gajului deţinut de băncile falimentare, iar ulterior şi încasările din recuperarea banilor fraudaţi, să fie canalizaţi exclusiv pentru stingerea anticipată a datoriei respective. În paralel, procesul respectiv trebuie să fie maxim transparent, iar reprezentanţii guvernării să raporteze periodic publicului privind mersul investigaţiilor şi progresul privind recuperarea banilor fraudaţi. Orice deviere de la aceste priorităţi este praf în ochi, jocuri politice şi, de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod ruşinos în istoria modernă a ţării - „furtul miliardului”.
• Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat. Măsura respectivă va genera pierderi de circa 13 miliarde MDL pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde MDL. Prin urmare, conform Articolului 9 al „Legii Nr. 548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei”, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, va fi obligat să vină cu o contribuţie monetară pentru recapitalizarea băncii centrale. Astfel, anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populaţiei şi plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie recapitalizată banca centrală.
• Vor creşte costurile de creditare pentru Republica Moldova pe fundalul creşterii riscurilor de ţară. Măsura în sine creează un precedent extrem de periculos prin care statul, la cel mai înalt nivel, renunţă la propriile angajamente financiare: executarea garanţiilor emise pentru creditele de urgenţă acordate de către BNM băncilor falimentare în 2014 şi 2015. Fără a intra în detalii privind oportunitatea emiterii acelor garanţii, însuşi faptul că statul ar renunţa, post-factum, la propriile garanţii, va submina în mod fundamental încrederea ţării în faţa actualilor şi potenţialilor creditori (instituţiile financiare şi investitorii vor fi mult mai precauţi în a finanţa Republica Moldova, având un precedent în care statul nu şi-a onorat angajamentele financiare anterioare). Aceasta va duce la creşterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de stat, dar şi creşterea dobânzilor pentru alte potenţiale împrumuturi pe care le va contracta Republicii Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent ţării. În aceste condiţii, va fi şi mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanţelor, deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor depăşi nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului faţă de BNM în cadrul „legii miliardului”.
• Vor fi afectate în mod fundamental relaţiile ţării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că Republica Moldova va primi mai puţine finanţări preferenţiale pentru proiecte economice şi sociale. O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei linii roşii în relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI fapt ce va compromite, în lanţ, finanţările celorlalţi parteneri de dezvoltare strategici. Respectiv, aceasta va priva Republica Moldova de importante surse financiare, atât de necesare în perioada pandemică şi post-pandemică.
• Promovarea insistentă, fără a avizare din partea instituţiilor de resort, a unui proiect de lege atât de controversat trezeşte şi mai multe semne de întrebare privind intenţiile autorilor. Este a doua tentativă de anulare a „legii miliardului”. Prima a avut loc pe 16 decembrie 2020, când 56 de deputaţi din PSRM şi platforma parlamentară „Pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016 („legea miliardului”), care ulterior a fost suspendat de către Curtea Constituţională şi apoi anulat. Nu este clar de ce se insistă pe promovarea repetată unui proiect de lege atât de controversat, în lipsa avizului Guvernului şi a BNM, dar şi pe fundalul unui Guvern interimar, fapt ce din nou trezeşte dubii privind constituţionalitatea acestuia.
Reieşind din cele menţionate mai sus, atenţionăm politicienii privind riscurile iminente iniţiativei de anulare a „legii miliardului”, care poartă un caracter populist şi care va afecta negativ bugetul de stat şi va compromite orice eforturi de a atrage finanţare în Republica Moldova sub formă de granturi, credite şi investiţii, din cauza repercusiunilor pe termen lung asupra imaginii ţării. Singura posibilitate de atenuare a poverii asupra bugetului de stat rezultate din executarea garanţiilor emise de Guvern în 2014 şi 2015 este urgentarea investigaţiilor şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Anume aceasta trebuie să fie sursa de recuperare a pierderilor pentru economie, care ulterior va permite stingerea anticipată a datoriei Guvernului faţă de BNM, eliberând cu adevărat populaţia de această povară.
În acelaşi timp, reiterăm mecanismul propus de către Expert-Grup în 2016 de stingere anticipată a datoriei faţă de BNM în rezultatul activării “legii miliardului”, conform căruia toate veniturile provenite din vânzarea activelor şi executarea gajului deţinut de băncile falimentare, iar ulterior şi încasările din recuperarea banilor fraudaţi, să fie canalizaţi exclusiv pentru stingerea anticipată a datoriei respective. În paralel, procesul respectiv trebuie să fie maxim transparent, iar reprezentanţii guvernării să raporteze periodic publicului privind mersul investigaţiilor şi progresul privind recuperarea banilor fraudaţi. Orice deviere de la aceste priorităţi este praf în ochi, jocuri politice şi, de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod ruşinos în istoria modernă a ţării - „furtul miliardului”.
