Acum un an, viaţa lui Robert era o continuă luptă, lupta cu duşmanii din jocul virtual, dar şi cu cei apropiaţi, care încercau să-l distragă de la acest viciu.
 
Agresivitatea jocului s-a transpus treptat şi în viaţa reală. Îşi vărsa furia pe cei din jur. Totuşi, cu ajutorul familiei, a reuşit să iasă din acea capsulă virtuală.
 
Din păcate, nu toţi reuşesc să scape de această dependenţă, calificată recent de reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii drept o tulburare mintală. Psihologul Rodica Rudei susţine că situaţia e cu adevărat alarmantă.
 
Potrivit OMS, dependenţa de jocuri video sau "gaming disorder" se caracterizează printr-o "pierdere a controlului asupra jocului", cu consecinţe grave asupra vieţii personale, familiale, sociale, educative şi  profesionale, care se manifestă cel puţin un an.
 
Deşi există voci care susţin că introducerea dependenţei de jocuri în lista tulburărilor mintale i-ar stigmatiza oarecum pe cei care joacă, experţii susţin că este totuşi o modalitate de a înfrunta acest viciu.
 
Aceste consecinţe au fost resimţite şi de Robert.
 
Specialiştii susţin că această tulburare poate fi tratată prin terapie psihologică, dar pot da rezultate şi unele medicamente.

Potrivit OMS, în lume exista aproape 2,5 miliarde de persoane care obişnuiesc să se relaxeze cu jocuri video. Dar nu toţi sunt afectati de gaming disorder.