SOCIAL

O profesoară din Chişinău a plecat din Republica Moldova pentru a-i ajuta pe etnicii români din Bucovina să nu-şi uite limba maternă

A plecat din Republica Moldova pentru a-i ajuta pe etnicii români din Bucovina să nu-şi uite limba maternă. E vorba de o profesoară din Chişinău, care de 30 de ani predă limba română în Liceul Alexandru cel Bun din Cernăuţi.

1991, a fost anul în care s-a destramat oficial Uniunea Sovietică, iar instabilitatea politică a cuprins toate republicile care s-au aflat sub imperiul sovietic. În acele vremuri tulburi, la Cernăuţi, câţiva români entuziaşti din nordul Bucovinei, îndrăgostiţi de limba şi cultura română, au reuşit să convingă autorităţile ucrainene să deschidă o şcoală românească. În acest grup de tineri era şi Doina Colesnicov, originară din Chişinău.

DOINA COLESNICOV, profesor de limba română, Cernăuţi: „ În iunie 1991 a fost primită hotărârea de a deschide această şcoală în centrul oraşului şi cu ajutorul lui Dumnezeu la 1 septembrie, ne-am adunat într-un colectiv foarte mic, eram 12 profesori în frunte cu răposatul Mihai Jar, care ne-a călăuzit până în 1998. Deci, suveranitatea Ucrainei coincide şi cu deschiderea primei şcoli româneşti din centrul urbei cernăuţene."

Timp de 30 de ani, predă limba maternă în Cernăuţi şi o face cu dragoste şi dăruire de sine.

DOINA COLESNICOV, profesor de română, Cernăuţi: „30 de ani de activitate în această şcoală este un termen interesant, aş spune eu foarte interesant fiindcă am trecut împreună cu independenţa Ucrainei prin toate situaţiile, deciziile care au fost luate la diferite nivele. "

Administraţia şcolii susţine face totul pentru a menţine studierea limbii române în şcoală. Şi asta în pofida deciziei din 2017 a autorităţilor de la Kiev de a impune treptat predarea în limba ucraineană a obiectelor de studiu, care în prezent se face în limbile minorităţilor.

 LARISA JAR, psiholog, soţia primului director: „Mi se pare ceva normal, ceva firesc că noi existăm, suntem, vorbim limba maternă, indiferent de greutăţile care apar în calea noastră, indiferent de legile care ne restrâng dreptul de a vorbi şi de a studia în limba maternă. Speranţa este mare că totuşi vom reuşi să ne păstrăm limba maternă în şcoală."
 
Numărul copiilor care au învăţat în prima instituţie de învăţământ cu predare în limba română din Cernăuţi a crescut continuu.  Mai mult, în acest an, instituţia a reuşit să-şi schimbe statutul de gimnaziu şi a devenit Liceul Alexandru cel Bun.

ION IGNAT, director, Liceul "Alexandru cel Bun" din oraşul Cernăuţi: „Am început cu 127 de elevi care au fost primii şi care au pus baza acestei şcoli. Pe parcursul acestor ani am întâlnit şi greutăţi, şi lucruri bune pentru că a fost un proces de formare a statului şi de statornicire a instituţiei noastre, dar le-am învins pe toate. Anul acesta noi începem activitatea cu 367 de elevi în 15 clase.".

LIVIU RUSU, părinte: „Suntem o familie mixtă. Soţia mea este ucraineancă. Băiatul a făcut şapte clase într-o şcoală ucraineană, vorbeşte la perfecţie ucraineana,acasă vorbim şi româna. Dar vreau să-şi continuie studiile în următorii ani, până la absolvire în limba română, să cunoască la perfecţie şi limba mea maternă şi cred că va urma în viitor şi studiile în România."

În oraşul Cernăuţi funcţionează 4 instituţii de învăţământ cu predare în limba română. În ultimii 30 de ani, au fost desfiinţate 30 de şcoli cu predare în limba română. În total peste 500 de mii de etnici români locuiesc în Regiunile Cernăuţi,  Odesa şi Transcarpatia.