Securitatea informaţională a Republicii Moldova este ameninţată constant, iar manipulările mediatice sunt frecvente. Or, autorităţile statului nu au identificat soluţii şi mecanisme adecvate pentru a-şi proteja cetăţenii şi interesele naţionale contra unor ameninţări hibride. Acesta a fost genericul dezbaterilor publice, susţinute la sediul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a declarat că democraţiile trebuie să ştie să se apere prin mecanisme de rezilienţă, aceasta-i condiţia cheie la care trebuie să răspundă şi statele mari şi cele mici. Republica Moldova are nevoie de a se înzestra cu o politică fermă de protejare a cetăţenilor şi a spaţiului naţional de viruşi care parazitează pe slăbiciunile tranziţiei, şi pe confuziile unor segmente ale elitelor politice.
În opinia sa, manipularea proferată în spaţiul public este o formă de abuz de putere, care ar trebui să trezească negreşit intervenţia agenţiilor de stat responsabile, indiferent de originile acestor viruşi hibrid, interni sau externi. Observăm apariţia a zeci de portaluri de ştiri clone, trolli, care sunt formaţi să multiplice informaţia falsă, să corupă încrederea în presa adevărată, profesionistă, servind în acest fel unor grupuri de interese obscure.
Eugen Carpov, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, a precizat că Republica Moldova trebuie să aibă o abordare pragmatică şi corectă în ceea ce priveşte interesul naţional. Ameninţările hibride sunt folosite în mediul internaţional ca noţiune de război hibrid, iar spaţiul media este suportul acestui război.
Deputatul a exemplificat războiul hibrid informaţional din Republica Moldova prin regiunea transnistreană, care cu oameni interpuşi, ofiţeri şi servicii speciale întreprinde acţiuni subversive în adresa Republicii Moldova. ”Avem instituţii slabe, inclusiv cele care trebuie să combată aceste acţiuni, mai ales în spaţiul informaţional. Avem o populaţie apatică, care nu este interesată de procesele din ţară”.
Vlad Ţurcanu, free-lancer, expert în mass media, a menţionat că autorităţile Republicii Moldova se arată dispuse să limiteze proporţiile propagandei ruseşti doar sporadic, atunci când partidelor de guvernare le sunt afectate interesele politice.
În concluzie, vorbitorii au făcut referinţă la faptul că este sarcina societăţii civile active şi să reanimeze spaţiul public, spaţiul care generează capital social şi cetăţeni conştienţi de drepturile şi libertăţile lor. Republica Moldova are nevoie de o legislaţie, care ar face faţă ameninţărilor care se prefigurează, dar şi elaborarea şi adoptarea strategiei de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova conformă practicilor internaţionale şi revizuirea actualului Cod al audiovizualului.
În opinia sa, manipularea proferată în spaţiul public este o formă de abuz de putere, care ar trebui să trezească negreşit intervenţia agenţiilor de stat responsabile, indiferent de originile acestor viruşi hibrid, interni sau externi. Observăm apariţia a zeci de portaluri de ştiri clone, trolli, care sunt formaţi să multiplice informaţia falsă, să corupă încrederea în presa adevărată, profesionistă, servind în acest fel unor grupuri de interese obscure.
Eugen Carpov, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, a precizat că Republica Moldova trebuie să aibă o abordare pragmatică şi corectă în ceea ce priveşte interesul naţional. Ameninţările hibride sunt folosite în mediul internaţional ca noţiune de război hibrid, iar spaţiul media este suportul acestui război.
Deputatul a exemplificat războiul hibrid informaţional din Republica Moldova prin regiunea transnistreană, care cu oameni interpuşi, ofiţeri şi servicii speciale întreprinde acţiuni subversive în adresa Republicii Moldova. ”Avem instituţii slabe, inclusiv cele care trebuie să combată aceste acţiuni, mai ales în spaţiul informaţional. Avem o populaţie apatică, care nu este interesată de procesele din ţară”.
Vlad Ţurcanu, free-lancer, expert în mass media, a menţionat că autorităţile Republicii Moldova se arată dispuse să limiteze proporţiile propagandei ruseşti doar sporadic, atunci când partidelor de guvernare le sunt afectate interesele politice.
În concluzie, vorbitorii au făcut referinţă la faptul că este sarcina societăţii civile active şi să reanimeze spaţiul public, spaţiul care generează capital social şi cetăţeni conştienţi de drepturile şi libertăţile lor. Republica Moldova are nevoie de o legislaţie, care ar face faţă ameninţărilor care se prefigurează, dar şi elaborarea şi adoptarea strategiei de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova conformă practicilor internaţionale şi revizuirea actualului Cod al audiovizualului.
