Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

VIDEO. Lupta pentru Basarabia. Ţăranii, învăţătorii şi comercianţii organizează congrese şi semnează rezoluţii

După Revoluţia din Februarie din cadrul Imperiului Rus şi încetarea ostilităţilor din timpul Primului Război Mondial, în Basarabia au fost convocate numeroase adunări şi congrese ale reprezentanţilor mai multor clase sociale sau organizaţii, unde au avut loc discuţii despre viitorul ţării.

La începutul anului 1917, în Basarabia, puţin peste 10% dintre bărbaţi şi aproape 2% dintre femei erau ştiutori de carte. Analfabetismul era acutizat şi de politica centrului (Guvernul de la Sank-Petersburg) de rusificare a populaţiei băştinaşe. După căderea dictaturii ţariste, învăţătorii s-au reunit în mai multe congrese, primul fiind cel de la Chişinău din 10 aprilie 1917, apoi la Bălţi în 7 mai. Ultimul congres a fost organizat la 25-28 mai 1917, unde au fost admişi învăţători, preoţi, dar şi ţărani. În total, au fost 350 de participanţi.

La congres, a fost prezent şi marele cărturar basarabean Alexe Mateevici. În cadrul cuvântării sale acesta a spus: „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba. Unii zic că limba românească e franţuzită. Asta nu-i adevărat! Ce e drept, sunt şi în România unii rătăciţi în ce priveşte limba, dar trebuie să se ştie că cel mai puternic curent acolo e cel popular în limbă şi în literatură. Noi trebuie să ajungem de la limba noastră proastă de astăzi numaidecât la limba literară românească!”

Şedinţa a III-a a început la trei dimineaţa cu propuneri în vederea şcolilor moldoveneşti. Învăţătorul Macavei a propus ca toţi copiii să înceapă a merge la şcoală de la 9 ani, iar profesorul Ştefan Ciobanu a susţinut ideea ca şcolile cu o clasă să aibă două, iar cele cu două clase să nu se desfiinţeze. Dar după o dezbatere mai lungă, congresul aduce următoarea rezoluţie: “Copiii să înceapă să meargă la şcoală de la 7 ani, iar şcolile începătoare să fie reformate astfel ca dintr-o şcoală să se poată trece în alta de treaptă mai înaltă. Reforma să aibă în vedere ideile democratice şi naţionale ţinând cont de interesele poporului.”

Problema cea mai importantă din această şedinţă a fost alfabetul, discuţia a ţinut 3 ore. Cei mai mulţi învăţători erau tulburaţi şi chiar se împotriveau alfabetului latin. Despre alfabet a vorbit în faţa congresului învăţătorul I. Buzdugan, care tocmai sosise de pe frontul românesc, acest congres fiind un motiv şi o împrejurare prielnică.

În cele din urmă, congresul a primit rezoluţia ca în şcoala moldovenească să se introducă alfabetul latin care va fi întrebuinţat în cărţile didactice cât şi în scris. Şedinţa a luat sfârşit la miezul nopţii, ziua de 26 mai devenind istorică şi deschizând uşile băştinaşilor spre un lăcaş de strălucire a neamului care mereu le-a fost închis.

Din amintirea lui Ovidiu Popa

De ziua Sfântului Ioan, în luna iunie 1917, stil vechi, iar stil nou pe 7 iulie, trei tineri bucovineni, profitând de libera trecere dintre Bucovina, ocupată de trupele ruse şi Basarabia, pleacă spre Chişinău, decişi să predea lecţii de limbă şi literatură română fraţilor dintre Prut şi Nistru. Se numeau Liviu Marian, fiul cunoscutului folclorist Simion Florea Marian, George Tofan şi Ovidiu Popa. Acesta, născut la 17 mai 1891 în localitatea Rarauncea, fiu al lui Dimitrie Popa, preot şi profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, avea să fie, mai târziu, profesor de istorie la Şcoala Normală de băieţi şi la Liceul Mitropolitul Silvestru din Cernăuţi, iar după pierderea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, la mai multe licee bucureştene.

În aceeaşi lună, comercianţii basarabeni îşi organizează propriul congres unde semnează cererea de autonomie a provinciei. Sătui de debandadă şi în lipsa unor reguli clare de activitate, comercianţii reuşesc să se coaguleze ca şi castă şi să propună propriile petiţii.

Similare