Romania La Zi

VIDEO. George Friedman: Nu ne aşteptăm la un război cu Rusia. Nu ne dorim un război. România, ţară crucială pentru flancul estic

post-img

George Friedman este strateg, analist geopolitic şi autor american. Fondator al companiei private de informaţii STRATFOR, este preşedinte al publicaţiei "Geopolitical Futures". A scris cărţi de referinţă, printre care "The Next 100 Years", "The Next Decade", "America's Secret War", "The Intelligence Edge", "The Future of War" şi "The New American Century: Crisis, Endurance, and the Future of the United States".

Domnule Friedman, vă mulţumesc că sunteţi alături de noi, la Televiziunea Română. Este o onoare să vă avem ca invitat. Mai întâi, pentru telespectatorii noştri români, care este concluzia dumneavoastră asupra vizitei preşedintelui României la Washington?

Trebuie să se înţeleagă că era de aşteptat ca preşedintele SUA să vrea o întâlnire cu preşedintele României, ţara unde sunt trupe americane, consilieri, reprezentanţi ai SUA. Asta e important. Cred că ceea ce s-a întâmplat nu e nimic nou, a fost pur şi simplu o confirmare a importanţei relaţiilor şi o garantare reciprocă de continuare a bunelor relaţii. Şi asta era important. Era important pentru publicul american să îl vadă pe preşedintele României, să ştie cine este liderul ţării unde sunt desfăşurate trupe americane.

România este un jucător special în zonă. Este ţara noastră văzută diferit de alte state est europene din perspectiva vizitei preşedintelui nostru în SUA?

Statele Unite au dezvoltat o strategie în relaţia cu ruşii. Nu ne aşteptăm la un război cu Rusia. Nu ne dorim un război. Nu atacăm Rusia. Dar vrem să ne asigurăm că Europa este protejată şi, pentru noi, flancul estic este crucial. Două ţări sunt cruciale pentru acest flanc: una este Polonia şi cealaltă, bineînţeles, România. Iar România are o dublă semnificaţie: în primul rând, este în prima linie împotriva Rusiei, dar totodată are şi o relaţie geografică cu Turcia. Şi acea regiune este imprevizibilă.  Deci, sunteţi o ţară riverană Mării Negre, între munţii Carpaţi, sunteţi o ţară balcanică, sunteţi importanţi strategic în multe feluri.

Cât de mult se datorează aceasta importanţei prezenţei militare americane din România? E o percepţie diferită datorită acestei prezenţe militare?

Diferenţa vine din perspectiva felului în care americanii privesc lumea. În acest moment ne interesează Coreea, Orientul Mijlociu, Europa şi avem nevoie de aliaţi. Nu suntem siguri care ne sunt aliaţii în Europa, ştim ce stat aparţine unei organizaţii, dar cine prezintă un interes şi cine prezintă un risc? România este o ţară care prezintă şi un risc şi un interes. De aceea, Statele Unite ale Americii au ceva în comun cu România, ceva ce poate nu au în comun cu Portugalia, de exemplu, sau alte ţări. Aceasta este baza unei relaţii în desfăşurare, care se va dezvolta foarte puternic. Nu e vorba doar de România, ci şi de Polonia, ţările baltice şi, sper eu la un moment dat, şi Ungaria.

Credeţi că la întâlnirea dintre cei doi preşedinţi a existat şi o agendă ascunsă, diferită de ceea ce ştim public?

Evident că dacă nu este public n-aş putea să ştiu. Dar aş fi foarte surprins dacă ar fi ceva mai mult decât faptul că suntem foarte apropiaţi pe aceeaşi linie, ca şi Polonia, decât restul Europei. Evident că această relaţie se va dezvolta prin creşterea prezenţei militare şi a cooperării care trebuie să fie discutate. Dar ca să fiu foarte direct, asta se va discuta la alte niveluri, în detaliu. Ceea ce s-a discutat la întâlnire au fost principiile relaţiei noastre. A fost esenţial să-i fie arătată poporului american importanţa României pentru SUA, să i se spună poporului american că atunci când guvernul trimite trupe în România este în baza unei legături de prietenie. A fost de asemenea important să li se transmită românilor care au acceptat această relaţie că Statele Unite o iau în serios la cele mai înalte niveluri.