La inaugurarea E-ARC şeful statului va susţine o alocuţiune, informează sursa citată.

Potrivit unui comunicat al NATO, la evenimentul de inaugurare vor participa şi secretarul general adjunct al Alianţei, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru relaţii interinstituţionale şi prospectivă, Maroš Šefčovič.

Vor susţine, de asemenea, alocuţiuni şi prim-ministrul României, Florin Cîţu, ministrul de externe de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.

Iniţiativa României privind înfiinţarea şi găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naţionale, dar şi ale NATO şi UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. E-ARC va promova obiectivele României, NATO şi ale UE în domeniul rezilienţei şi va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) şi al societăţii (whole-of-society) pentru ameninţările complexe care caracterizează mediul de securitate actual.

E-ARC va reprezenta o platformă pentru o abordare strategică integrată în ce priveşte rezilienţa şi va permite dezvoltarea de programe şi iniţiative în domeniu, axate pe trei piloni:

• combaterea şi reducerea riscurilor prin anticipare şi adaptare;
• dezvoltarea de instrumente analitice şi bune practici;
• cooperarea practică în cercetare, educaţie, pregătire profesională şi exerciţii comune.

Pentru început, E-ARC va funcţiona ca instituţie publică naţională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, urmând a fi deschis participării altor state din UE, NATO sau partenerilor acestor organizaţii care doresc să se alăture demersului, pentru coordonarea acţiunilor şi valorificarea bunelor practici în materie. În cadrul Centrului cu sediul la Bucureşti urmează să-şi desfăşoare activitatea cercetători şi experţi români şi străini, recunoscuţi pentru expertiza lor în domeniu.

E-ARC va coopera, în mod activ, atât cu instituţii publice, cât şi cu mediul privat, cu cel universitar şi cu societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind rezilienţa la nivelul societăţii.

În prima etapă de activitate, E-ARC urmează să operaţionalizeze o serie de grupuri de lucru pe următoarele teme:

• rezilienţa societală;
• rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive;
• rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice;
• rezilienţa la crize şi urgenţe complexe;
• rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale;
• rezilienţa infrastructurii de transporturi;
• rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali. 

Diplomaţia română a depus, în ultima perioadă, eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ Centrul la nivel internaţional. În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre iniţiativa României de a înfiinţa şi operaţionaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 şi martie 2021 şi al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie şi februarie 2021. Totodată, şeful diplomaţiei române a prezentat proiectul operaţionalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor şi contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 –  mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la Bucureşti, în aprilie 2021. Reacţiile aliaţilor şi partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României şi manifestând interes pentru activitatea Centrului.

De asemenea, demersul României de înfiinţare a E-ARC a fost salutat şi în cadrul Declaraţiei comune a şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9 (B9), adoptată cu prilejul găzduirii de către preşedintele Klaus Iohannis, a Summitului B9, la data de 10 mai 2021.

România şi-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniştrilor de externe aliaţi din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Amintim că la summitul din 2016, ţările membre NATO au decis să îşi asume un angajament pentru creşterea rezilienţei aliate în faţa oricăror ameninţări, inclusiv cele hibride.

”Suntem uniţi în menţinerea şi dezvoltarea capacităţilor noastre individuale şi colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienţei noastre împotriva întregului spectru de ameninţări, inclusiv ameninţări hibride, din orice direcţie. Rezilienţa este fundamentul esenţial pentru o apărare şi o descurajare credibilă şi eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani.

Practic, la summitul de la Varşovia s-a decis definirea unor indicatori de rezilienţă precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanţuri de aprovizionare, telecomunicaţii şi infrastructuri strategice militare.