Adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a educaţiei dă startul procesului de lichidare a învăţământului în limbile popoarelor autohtone şi ale minorităţilor naţionale din Ucraina, printre care şi limba română. Este declaraţia deputatului Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, care susţine că această lege are valoare de test pentru statul de drept din Ucraina.
Într-un comunicat de presă, se spune că Rada Supremă a Ucrainei a trasat o linie a confruntării majorităţii ucrainene cu minorităţile naţionale văzute drept captive ale statului ucrainean şi ameninţă echilibrul interetnic fragil din diverse regiuni ale statului.
"Această măsură legislativă mioapă a Parlamentului de la Kiev, adoptată dintr-un impuls cu accente vădit excesive, este marcată geopolitic şi scoate Ucraina din rândul statelor autentic democratice. Ea se înscrie, pe de o parte, în logica păguboasă a războiului ruso-ucrainean, oferindu-i Kremlinului, drept cadou ideal, pretexte să intervină brutal în apărarea minorităţii sale înrudite vizate de planurile asimilaţioniste ucrainene, iar, pe de altă parte, deschide un capitol al confruntării făţişe a Ucrainei cu partenerii săi europeni care au minorităţi autohtone înrudite în această ţară. Minoritatea românească este o victimă colaterală în războiul dintre Moscova şi Kiev", declară Constantin Codreanu.
Potrivit deputatului, România, ca stat înrudit, trebuie să sesizeze oficial şi neîntârziat asupra cazului Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Biroul Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, Secretarul General al Consiliului Europei, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Comisia de la Veneţia pentru Democraţie prin Drept. Totodată, România trebuie să utilizeze în favoarea minorităţii române din Ucraina ameninţate cu asimilarea mecanismul bilateral al Comisiei Mixte româno-ucrainene, a cărei reuniune este prevăzută pentru această lună.
Chestiunea lichidării învăţământului de limbă română din Ucraina trebuie să fie cap de listă pe agenda preşedintelui României cu ocazia apropiatei vizite oficiale la Kiev, cerând, la unison cu toate instituţiile de vârf ale statului român, nepromulgarea Legii învăţământului votate de Rada Supremă şi aducerea ei în conformitate cu garanţiile constituţionale şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei, se mai arată în comunicat.
România are obligaţia morală şi constituţională să ceară nu doar menţinerea instituţiilor de învăţământ româneşti existente în Ucraina, ci şi redeschiderea şcolilor româneşti în toate localităţile cu populaţie românească în care asemenea şcoli au existat în ultimii 93 de ani. Statul ucrainean are obligaţia recunoaşterii comunităţii româneşti drept popor autohton, de a-i asigura autonomia culturală garantată constituţional şi de a păstra şi dezvolta învăţământul public în limba română.
Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării va monitoriza îndeaproape evoluţiile din Ucraina în legătură cu scandalul generat de noua Lege a educaţiei şi va acţiona pentru stăvilirea derapajelor antidemocratice, asimilaţioniste şi antiminoritare ale Kievului în raport cu minoritatea autohtonă română.
