Dragoş Pîslaru, care a negociat oficial pentru Parlamentul European, a convins cele trei instituţii să canalizeze finanţarea către şase domenii politice de relevanţă europeană, potrivit caleaeuropeana.ro.

“Ne vom recupera doar ca Uniune. Acesta este motivul pentru care banii de recuperare ai UE vor merge către priorităţile UE. Redresarea UE nu va fi un bancomat pentru politicile naţionale şi agendele interne “, a spus el.

Cu un pachet financiar de 672,5 miliarde de euro, Mecanismul de redresare şi rezilienţă este piesa centrală a instrumentului de recuperare a UE de nouă generaţie – Next Generation EU. Acesta va sprijini investiţiile şi reformele publice din statele membre, ajutându-le să abordeze impactul economic şi social al pandemiei COVID-19, precum şi provocările provocate de tranziţiile ecologice şi digitale, informează Consiliul UE.

Separat, într-o postare pe Facebook, Dragoş Pîslaru a exclamat: “Avem acord la nivel european pe Mecanismul pentru Redresare şi Rezilienţă!”

“După îndelungi negocieri, am ajuns în sfârşit la un acord! Închei în această seară munca mea în calitate de co-raportor al Parlamentului European. Am bătut palma cu Consiliul şi Comisia pentru cei 672,5 miliarde de ai Mecanismului pentru Redresare şi Rezilienţă (MRR) dintre care 30 de miliarde de euro vor reveni României”, a mai spus el, în contextul unor tratative care s-au întins pe mai multe runde în ultimele trei zile, una dintre acestea ajungând şi la peste 20 de ore de negocieri.

Pîslaru a reamintit că “România va trebui să finalizeze un Plan Naţional care să înţeleagă şi să pună în practică ce am negociat în Bruxelles”.

“Un plan ambiţios, dar şi matur în adresarea principalelor reforme necesare în România. Un plan care va fi elaborat în consultare cu societatea civilă”, a adăugat el, subliniind că după patru luni de negocieri au fost obţinute condiţionalităţi pe statul de drept, principiul de a nu „face rău” pe mediu, fonduri pentru investiţii private, includerea copiilor şi tinerilor într-un pilon dedicat, un „tablou de bord” digital privind evoluţia proiectelor propuse şi a fondurilor folosite, 13% pre-finanţare pe Mecanism şi 4% transferuri pe InvestEU şi instrumentul de asistenţă tehnică şi consultări obligatorii cu societatea civilă.

Acordul negociat de Parlamentul European cu preşedinţia germană a Consiliului UE este structurat pe şase domenii de politici europene: Revoluţia Digitală, Tranziţia Verde, Antreprenoriatul şi Competitivitatea, Administraţie Rezilientă, Noua Generaţie (tineri şi copii) şi Coeziune Socială.

Din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro. MRR reprezintă nucleul planului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde şi Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

Din cele 1.824,3 miliarde de euro, 1.074,3 miliarde reprezintă Cadrul Financiar Multianual, iar 750 de miliarde sunt alocate pentru Next Generation EU. Cele 750 de miliarde ale Next Generation EU sunt repartizate în 390 de miliarde de euro sub formă de granturi şi 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi care vor trebui rambursate în următorii 30 de ani. 

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Cerinţa actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcţie de evoluţiile macroeconomice de la nivelul fiecărei ţări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a şaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franţa, Polonia, Germania şi Grecia. În total însă, din cele 1.824,3 miliarde de euro, României îi vor reveni 79,94 miliarde de euro.