La 6 decembrie 2005, într-o vizită fulger de trei ore la Bucureşti, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii (SUA), Condoleezza Rice, a semnat alături de omologul său român, Mihai Răzvan Ungureanu, la Palatul Cotroceni acordul parte integrantă a planului de reorganizare a prezenţei militare americane în afara SUA cunoscut sub denumirea de Global Posture Review (GPR), aminteşte un documentar Agerpres.

“Acordul de acces” a fost semnat în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu şi a altor oficiali români şi americani.

Conform documentului, urmau să fie amplasate facilităţi militare americane la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, baza de antrenament Babadag, zonele de antrenament Cincu şi Smârdan.

La trei ani de la vizita preşedintelui George W. Bush la Bucureşti, secretarul de stat american Condoleezza Rice a subliniat caracterul “istoric” al acordului semnat la Bucureşti, primul de acest gen încheiat de Statele Unite cu o ţară din fostul bloc comunist din Europa de Est. Condoleezza Rice a numit România “cel mai bun aliat al Americii”.

Vizita secretarului de stat american în România a făcut parte dintr-un turneu de cinci zile efectuat în mai multe state europene, printre care Germania şi Ucraina, precum şi la sediul NATO din Bruxelles.
 

Semnarea, la 6 decembrie 2005, la Bucureşti, a Acordului româno-american privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României, aşa-numitul “Acord de acces”, a stârnit ecouri în presa internaţională, care a remarcat la unison că este vorba despre un document istoric ce consfinţeşte instalarea primelor baze militare americane într-o fostă ţară a Pactului de la Varşovia.

La 15 ani distanţă de la acel moment, România şi Statele Unite continuă dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral, România găzduind o prezenţă militară americană prin intermediul sistemului antirachetă al NATO de la Deveselu, dar şi al bazelor militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.

Luna trecută, Comitetul Executiv Româno-American, co-prezidat de Departamentul pentru politica de apărare, planificare şi relaţii intrenaţionale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forţelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană, au discutat despre îmbunătăţirea cooperării bilaterale pe timpul desfăşurării activităţilor curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu care găzduieşte sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, dar şi extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.

Anterior, la 8 octombrie, la Washington, a foii de parcurs dedicat cooperării la nivelul apărării 2020-2030 de ministrul român al apărării naţionale şi de secretarul american al apărării a urmat unor evoluţii concrete pe linia colaborării militare între România şi SUA. În ultimele luni, România a primit vizitele mai multor generali de top ai armatei americane –  şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa şi comandantul suprem al Forţelor NATO în Europa -, toate având ca element de greutate rolul României în asigurarea securităţii flancului estic al NATO şi la Marea Neagră.

Mai mult, la o lună distanţă de la semnarea acordului pentru apărare, România şi SUA au organizat la Baza Mihail Kogălniceanu şi la Capu Midia un exerciţiu militar bilateral, Rapid Falcon, primul de acest fel la care forţele americane au participat cu sisteme de apărare HIMARS, cu care vor fi dotate şi Forţele Terestre Române.

Cât priveşte extinderea bazelor de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, acestea sunt formulate ca obiective strategice şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării. 

De altfel, România a primit săptămâna trecută vizita secretarului Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii, care a efectuat o deplasare şi la Baza Mihail Kogălniceanu.

Anterior, aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, generalul John Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, a discutat cu ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă şi cu şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare şi extindere a bazei MK.

Ulterior, la finalul lunii mai a acestui an, Ministerul Apărării Naţionale a cerut încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiţie care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi şi va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce priveşte Baza Aeriana de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiţie într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021.

Nu în ultimul rând, SUA şi România vor marca anul viitor împlinirea a zece ani de la semnarea acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore pe teritoriul ţării noastre.