De un an, Republica Moldova are un preşedinte ales direct de către cetăţeni. Pe 13 noiembrie, în urma celui de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial, Igor Dodon este ales şef de stat. În această perioadă, preşedintele Dodon a facut şapte vizite la Moscova, una la Bruxelles, dar nu a fost primit niciodată la Bucureşti sau Kiev.
Pe 13 noiembrie, în urma celui de-al doilea scrutin prezidenţial, Igor Dodon obţine victoria în faţa Maiei Sandu, la o diferenţă de 4%. Dodon era ales şef al statului cu votul a peste 834 de mii de cetăţeni.
Rezultatele au fost contestate de Maia Sandu, însă Curtea Constituţională a validat mandatul lui Igor Dodon. Pe 23 decembrie, preşedintele ales depune jurământul şi este învestit în funcţie. Cu doar patru zile înainte de turul doi al prezidenţialelor, Dodon promitea să fie un adversar categoric al guvernării.
Din câte se pare, promisiunea a fost dată uitării. Guvernarea nu a fost lichidată, vorba lui Dodon. Dimpotrivă, ajuns şef de stat, Igor Dodon, împreună cu Vlad Plahotniuc, introduc sistemul electoral mixt.
În campania prezidenţială o acuza pe Maia Sandu de o potenţială colaborare cu Partidul Democrat, dacă ajunge preşedinte.
Igor Dodon afişează deschis relaţia sa cu PSRM, deşi Constituţia îl obligă să fie neafiliat politic.
Deşi graţie interpretării Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, Igor Dodon a ajuns preşedinte, şeful statului şi-a permis atacuri dure în adresa magistraţilor, atunci când unele decizii nu i-au fost pe plac.
Pe durata mandatului, Igor Dodon intenţiona să ofere medalii unor militari ruşi şi câtorva din pretinsa armată transnistreană. Pe de altă parte, preşedintele a interzis militarilor din Republica Moldova să participe la un exerciţiu desfăşurat în Ucraina şi a refuzat să numească un şef la apărare, provocând o criză instituţională.
Criza instituţională a fost depăşită. Preşedintele a fost suspendat temporar de către CCM, iar ministrul la Apărare a fost numit de Andrian Candu. Indignat de unele acţiuni ale guvernării, Dodon a lansat şi ameninţări cu răscoala populară.
Timp de un an, Igor Dodon, în calitatea sa de preşedinte, a efectuat şapte vizite la Moscova. La ultima întrevedere pe care a avut-o cu Vladimir Putin, în 8 minute Dodon i-a mulţumit de cinci ori, inclusiv pentru deschiderea pieţei ruse pentru produsele din Republica Moldova, deşi embargourile din 2014 nu au fost anulate.
În afară de cele şapte vizite în Rusia, Dodon a mai mers în Iran, Turcia, Ungaria, unele state din spaţiul CSI şi o singură dată la Bruxelles, dar nu a fost primit niciodată la Bucureşti sau Kiev.
Mandatul lui Igor Dodon expiră în 2020.
Rezultatele au fost contestate de Maia Sandu, însă Curtea Constituţională a validat mandatul lui Igor Dodon. Pe 23 decembrie, preşedintele ales depune jurământul şi este învestit în funcţie. Cu doar patru zile înainte de turul doi al prezidenţialelor, Dodon promitea să fie un adversar categoric al guvernării.
Din câte se pare, promisiunea a fost dată uitării. Guvernarea nu a fost lichidată, vorba lui Dodon. Dimpotrivă, ajuns şef de stat, Igor Dodon, împreună cu Vlad Plahotniuc, introduc sistemul electoral mixt.
În campania prezidenţială o acuza pe Maia Sandu de o potenţială colaborare cu Partidul Democrat, dacă ajunge preşedinte.
Igor Dodon afişează deschis relaţia sa cu PSRM, deşi Constituţia îl obligă să fie neafiliat politic.
Deşi graţie interpretării Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, Igor Dodon a ajuns preşedinte, şeful statului şi-a permis atacuri dure în adresa magistraţilor, atunci când unele decizii nu i-au fost pe plac.
Pe durata mandatului, Igor Dodon intenţiona să ofere medalii unor militari ruşi şi câtorva din pretinsa armată transnistreană. Pe de altă parte, preşedintele a interzis militarilor din Republica Moldova să participe la un exerciţiu desfăşurat în Ucraina şi a refuzat să numească un şef la apărare, provocând o criză instituţională.
Criza instituţională a fost depăşită. Preşedintele a fost suspendat temporar de către CCM, iar ministrul la Apărare a fost numit de Andrian Candu. Indignat de unele acţiuni ale guvernării, Dodon a lansat şi ameninţări cu răscoala populară.
Timp de un an, Igor Dodon, în calitatea sa de preşedinte, a efectuat şapte vizite la Moscova. La ultima întrevedere pe care a avut-o cu Vladimir Putin, în 8 minute Dodon i-a mulţumit de cinci ori, inclusiv pentru deschiderea pieţei ruse pentru produsele din Republica Moldova, deşi embargourile din 2014 nu au fost anulate.
În afară de cele şapte vizite în Rusia, Dodon a mai mers în Iran, Turcia, Ungaria, unele state din spaţiul CSI şi o singură dată la Bruxelles, dar nu a fost primit niciodată la Bucureşti sau Kiev.
Mandatul lui Igor Dodon expiră în 2020.
