Preşedintele Igor Dodon consideră că acum, când ţara, clasa politică şi societatea sunt dezbinate de două curente geopolitice antagoniste, iar lumea e tulburată de conflicte şi duşmănie, există o singură soluţie înţeleaptă – concentrarea pe dezvoltarea Moldovei în afara discuţiilor geopolitice.
Într-un interviu pentru IPN, cu ocazia celor 26 de ani de Independenţă a Republicii Moldova, şeful statului a declarat că este cazul să fie adoptat un moratoriu privind orice dezbateri geopolitice, pentru a linişti societatea.
„Abia după ce vom creşte calitatea vieţii şi vom reduce nivelul corupţiei, când va fi mai multă linişte şi claritate, vom reveni la aceste discuţii şi dezbateri, dacă va fi cazul. Acum trebuie să lucrăm pentru Moldova, nu pentru integrarea în Vest sau în Est. Numai aşa vom putea ajunge la un consens politic naţional şi vom evita să fim implicaţi în jocuri geopolitice şi militare extrem de periculoase. Dar oare este aptă majoritatea parlamentară şi opoziţia de dreapta să audă un asemenea mesaj?”, se întreabă preşedintele.
Igor Dodon a menţionat că cetăţenii, în general, oriunde în lume, sunt prea diferiţi în preferinţele şi viziunile lor, mai ales dacă există o oarecare democraţie şi se permite pluralismul de idei şi opinii. Iar într-o ţară ca Republica Moldova, eterogenă ideologic, geopolitic, identitar, este imposibil să-i mulţumeşti pe toţi, este ireal să fii perceput ca un preşedinte al „tuturor”, deşi un şef de stat trebuie să tindă spre asta, ca spre un ideal de neatins.
„În asemenea circumstanţe, eu mă axez mai mult pe a fi un preşedinte al Moldovei, în interesele fundamentale ale statului. Eu am fost ales de o majoritate substanţială de alegători, care m-au împuternicit să reprezint ţara şi interesele ei, nu unele sau alte categorii de cetăţeni. Aşa şi procedez, promovez un set de concepte vitale pentru statalitatea, integritatea şi identitatea Republicii Moldova şi consider că asta e cel mai important, indiferent de imaginea pe care mi-am creat-o în unele cercuri de „elitişti”, care-mi analizează activitatea prin prisma granturilor cu care sunt remuneraţi pentru „activism civic”, a declarat preşedintele.
Referindu-se la modificarea sistemului electoral, şeful statului a menţionat că prin votarea sistemului mixt, s-a dorit să le fie oferită cetăţenilor mai multă libertate în alegerea deputaţilor, deci să fie oferită mai multă democraţie. Inclusiv vor putea fi implicaţi în procesele decizionale liderii din raioane, reprezentanţii diasporei, cetăţenii din regiunea transnistreană.
„Abia după ce vom creşte calitatea vieţii şi vom reduce nivelul corupţiei, când va fi mai multă linişte şi claritate, vom reveni la aceste discuţii şi dezbateri, dacă va fi cazul. Acum trebuie să lucrăm pentru Moldova, nu pentru integrarea în Vest sau în Est. Numai aşa vom putea ajunge la un consens politic naţional şi vom evita să fim implicaţi în jocuri geopolitice şi militare extrem de periculoase. Dar oare este aptă majoritatea parlamentară şi opoziţia de dreapta să audă un asemenea mesaj?”, se întreabă preşedintele.
Igor Dodon a menţionat că cetăţenii, în general, oriunde în lume, sunt prea diferiţi în preferinţele şi viziunile lor, mai ales dacă există o oarecare democraţie şi se permite pluralismul de idei şi opinii. Iar într-o ţară ca Republica Moldova, eterogenă ideologic, geopolitic, identitar, este imposibil să-i mulţumeşti pe toţi, este ireal să fii perceput ca un preşedinte al „tuturor”, deşi un şef de stat trebuie să tindă spre asta, ca spre un ideal de neatins.
„În asemenea circumstanţe, eu mă axez mai mult pe a fi un preşedinte al Moldovei, în interesele fundamentale ale statului. Eu am fost ales de o majoritate substanţială de alegători, care m-au împuternicit să reprezint ţara şi interesele ei, nu unele sau alte categorii de cetăţeni. Aşa şi procedez, promovez un set de concepte vitale pentru statalitatea, integritatea şi identitatea Republicii Moldova şi consider că asta e cel mai important, indiferent de imaginea pe care mi-am creat-o în unele cercuri de „elitişti”, care-mi analizează activitatea prin prisma granturilor cu care sunt remuneraţi pentru „activism civic”, a declarat preşedintele.
Referindu-se la modificarea sistemului electoral, şeful statului a menţionat că prin votarea sistemului mixt, s-a dorit să le fie oferită cetăţenilor mai multă libertate în alegerea deputaţilor, deci să fie oferită mai multă democraţie. Inclusiv vor putea fi implicaţi în procesele decizionale liderii din raioane, reprezentanţii diasporei, cetăţenii din regiunea transnistreană.
