Oficialii au discutat despre necesitatea avansării recuperării banilor din frauda bancară.  În acest context, prim-ministrul a menţionat angajamentul ferm de a investiga şi recupera aceste active, subliniind, totodată, că pentru aceasta este nevoie de o justiţie funcţională. La fel, Natalia Gavriliţa a solicitat asistenţa partenerilor europeni pentru consolidarea unor mecanisme durabile de susţinere a companiilor mici şi mijlocii din R. Moldova, inclusiv prin introducerea mecanismelor de şomaj parţial şi şomaj tehnic, astfel ca acestea să poată face faţă provocărilor din perioada pandemică.

„Expertiza ţărilor care au aplicat astfel de mecanisme de protejare a locurilor de muncă va fi foarte utilă pentru ţara noastră. Suntem pregătiţi să adoptăm deciziile necesare pentru a beneficia pe deplin de implementarea Planului de redresare economică. Suntem încrezători că putem implementa un nou program de asistenţă macrofinanciară din partea UE, cu creşterea componentului de grant”, a declarat premierul.

Cei doi oficiali au discutat şi despre reformele din domeniul vamal şi cel fiscal. În context, prim-ministrul a venit cu detalii despre adoptarea Codului vamal care a fost raliat la legislaţia Uniunii Europene, aceasta fiind una dintre condiţiile importante pentru aprofundarea cooperării cu UE în domeniul vamal. Noul cod are drept scop unificarea, modernizarea şi eficientizarea legislaţiei vamale, precum şi adaptarea la angajamentele asumate de R. Moldova prin Acordul de Asociere cu UE. 

Prim-ministrul a vorbit şi despre importanţa Parteneriatului Estic şi Acordului de Liber Schimb Aprofundat, menţionând că politicile Guvernului sunt orientate să dezvolte un model economic aliniat cu modelul economic european, axat pe digitalizare, eficienţă energetică şi economie verde.