În contextul împlinirii a 10 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, ombudsmanul constată, „cu regret, că lecţia de acum un deceniu nu a fost pe deplin învăţată chiar dacă autorităţile au întreprins mai multe acţiuni de ordin legislativ şi instituţional”, se arată într-o declaraţie emisă de acesta, transmite IPN.

Autorităţile moldoveneşti mai au de lichidat restanţe la compartimentul drepturile politice şi civile, consideră Mihail Cotorobai, şi vine către acestea cu îndemnul de a acţiona  astfel încât democraţia să fie o valoare ocrotită în Republica Moldova.

În declaraţie se menţionează că numărul sesizărilor la adresa Procuraturii privind cazuri de aplicare a torturii s-a redus simţitor de la 992 în anul 2009 la 639 în anul 2017. Numărul de cereri la acest subiect s-a diminuat şi în adresa Avocatului Poporului. Chiar şi aşa, cazul Andrei Brăguţă a demonstrat că în Republica Moldova nu există garanţii că oamenii nimerind în custodia statului nu vor fi supuşi torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante. Într-un Raport special pe cazul Andrei Brăguţă, Avocatul Poporului a menţionat faptul că din momentul reţinerii acestuia de către angajaţii poliţiei şi până la plasarea lui în instituţiile penitenciare au fost încălcate total sau parţial garanţiile minime împotriva relelor tratamente şi lezată demnitatea umană a persoanei respective.

Avocatul Poporului susţine că a atenţionat de mai multe ori asupra problemei utilizării exagerate de către autorităţile moldoveneşti a măsurii de arest preventiv, inclusiv asupra unor participanţi la acţiuni de protest. Mihail Cotorobai reiterează şi în acest context că arestarea preventivă trebuie să fie o excepţie de la dreptul de libertate şi securitate şi să fie aplicat în cazuri în care sunt prezentate probe sigure, însoţite de argumentări, care ar confirma cu certitudine probabilitatea comiterii acţiunilor de către persoanele bănuite.

Cât priveşte libertatea de întrunire, susţine ombudsmanul, aceasta a fost respectată în linii mari în perioada ce a urmat protestelor din 7 aprilie 2009. Evenimente mai recente, dar şi din ultimii ani denotă însă faptul că şi la acest capitol există unele probleme, cum ar fi aplicarea unor măsuri disproporţionate faţă de participanţii la unele acţiuni de protest, obstrucţionarea accesului unor jurnalişti la acţiunile publice, crearea de impedimente  persoanelor din localităţile rurale de a se deplasa pentru participare la protestele organizate de către partidele de opoziţie.

Cu ocazia a 10 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, Mihail Cotorobai aminteşte că principiile democratice presupun reguli care urmează a fi respectate de ambele părţi, atât de cetăţeni, cât şi de către autorităţi. Acestea din urmă trebuie însă să ţină cont de faptul că protestând cetăţenii avertizează puterea că nu este de acord cu acţiunile autorităţilor sau că acestea nu au ţinut cont de voinţa, interesele şi aspiraţiile lor. Dreptul la siguranţa persoanei, la integritatea fizică şi psihică, libertatea de întrunire, dreptul la libertatea opiniei şi exprimării sunt indisolubile proceselor democratice şi nu pot fi acceptate niciun fel de derogări, în afară de cele prevăzute expres de lege şi standardele internaţionale, declară Ombudsmanul.