În cadrul unei mese rotunde, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, a spus că autorii au elaborat patru criterii de evaluare a deputaţilor, precum şi profilul candidaţilor la funcţia de deputat, care pot fi examinate de oricine.

Potrivit lui, criteriului integrităţii în activitatea politică nu corespund 12 deputaţi, care au schimbat anterior partidele, în pofida diferitelor doctrine politice şi jurămintelor de credinţă. Acestui criteriu corespund parţial 13 deputaţi, care au schimbat partidul, dar nu au schimbat doctrina şi ideologia.

"Acest lucru arată că aceşti oameni nu sunt suficient de stabili în viziuni şi valori, precum şi din punct de vedere al previzibilităţii lor politice şi necesită puţin mai multă atenţie. Avem un campion în ţara noastră care a participat la şapte platforme politice", a spus Boţan.

Expertul a subliniat că autorii studiului prezintă doar o viziune generală asupra parlamentului (fără a da nume - "I."), însă "oricine poate analiza profilurile deputaţilor şi îi poate identifica pe cei care sunt marcaţi în studiu cu roşu sau galben" (roşu înseamnă că deputatul nu corespunde criteriului, galben - corespunde parţial, verde - corespunde - "I.").

Directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a menţionat că criteriului de integritate în gestionarea averii şi intereselor personale nu corespund 15 deputaţi, iar parţial corespund 30 de legislatori.

"Mulţi candidaţi nu au declarat toată averea. De asemenea, am înregistrat conflicte de interese, venituri nedeclarate, conturi bancare. Unii au uitat că au 10 conturi cu bani. Nu mai vorbesc despre proprietăţi înregistrate pentru numele rudelor şi prietenilor", a spus ea.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, criteriului de integritate în exercitarea funcţiilor publice nu corespuns 28 de deputaţi, iar parţial corespund 25.

"Colegii au verificat dacă candidaţii la funcţia de deputat, în timp ce activau într-o funcţie publică sau de partid, promovau principiile meritocraţiei şi transparenţei, respectau normele eticii profesionale şi dacă aveau probleme cu gestionarea transparentă a proprietăţii publice şi a finanţelor publice sau de partid", a remarcat el.

Expertul a spus că a fost depistat un caz când un actual deputat, care, înainte de alegeri a deţinut funcţia de ministru, a contribuit la prelungirea contractului cu o companie care a încălcat condiţiile contractului.

"Ministrul ştia foarte bine că era vorba de o companie cu probleme, însă a trecut cu vederea acest lucru. În loc să includă compania în lista neagră, acesteia i s-a oferit un nou contract de milioane de lei. Acesta este un exemplu viu de protejare a firmei, mai ales că aceasta era a reprezentanţilor partidului din care face parte ministrul", a spus el.

Preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan, a declarat că în cel de-al patrulea criteriu, numit "cazier judiciar", situaţia este mai bună, deoarece doar trei deputaţi nu corespund acestuia. 

Ea a remarcat legătura dintre cel de-al treilea şi al patrulea criteriu, precizând că jumătate dintre deputaţii nu îndeplinesc criteriul integrităţii, dar acest lucru nu se reflectă în numărul deputaţilor cu dosare penale.

INFOTAG precizează: Studiul a fost realizat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Asociaţia Presei Independente şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei în cadrul iniţiativei civice "Pentru un Parlament Curat", cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros în Moldova.