Dosarul corupţiei de la Serviciul Fiscal de Stat, unul dintre dosarele de rezonanţă din ultimii ani, a fost deschis în 2012, însă descinderile mascaţilor, soldate cu mai multe reţineri şi percheziţii, au avut loc vineri, 15 februarie 2013, chiar în ziua în care deputaţii PLDM şi PCRM l-au demis pe democratul Vlad Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi la câteva zile după ce Vlad Filat, liderul de atunci al PLDM, a denunţat acordul Alianţei pentru Integrare Europeană, scrie ZdG.md. 

În sesizarea depusă la CC, Vasile Nicoară, avocatul lui Vicol, a făcut referire la o hotărâre a CC din octombrie 2018 prin care s-a constatat că nu există niciun text normativ care să definească noţiunea de „urmări grave”, utilizată într-un alt articol din Codul Penal – 328. Totodată, Curtea a concluzionat atunci că nu există vreun criteriu material care să „cuantifice gravitatea urmării prejudiciabile”, astfel că „există riscul ca gravitatea să fie apreciată în baza unor criterii arbitrare şi discreţionare de către cei dotaţi cu competenţa aplicării legii penale. În lipsa unor repere fixe, inclusiv normative, calificarea urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii ca fiind „urmări grave” se face la discreţia celor care aplică legea penală, justiţiabilul aflându-se într-o stare de insecuritate juridică”, precizau anterior judecătorii de la CC.

Dacă judecătorii de la CC vor constata neconstituţionalitatea acestei sintagme, persoanele învinuite în baza acestor articole ar putea fi achitate.

Mai multe găsiţi găsiţi pe ZdG.md