Experţii contractaţi de EU4Climate şi Secretariatul Comunităţii Energetice au elaborat un set de recomandări privind armonizarea legislaţiei şi planul de acţiuni pentru aceasta. Propunerile au fost prezentate la 27 mai într-o videoconferinţă. Prima prioritate este transpunerea în legislaţia R. Moldova a Regulamentului UE privind gazele fluorurate, cunoscute şi ca Gaze-F, utilizate în aparatele de răcire şi în refrigeratoare. Fiind înlocuitori ai substanţelor care diminuează ozonul, gazele-F nu afectează stratul de ozon şi sunt eficiente energetic, însă au un potenţial de încălzire globală foarte înalt. Odată emise, acestea pot rămâne în atmosferă mii de ani.

Alte priorităţi ţin de transpunerea directivelor privind Sistemul european de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră (EU ETS) şi a celei privind substanţele care depreciază stratul de ozon. Termenul limită pentru transpunerea legislaţiei privind EU ETS este anul 2022. În UE, sistemul a fost lansat în 2005 şi stabileşte limite de emisii pentru fabrici, centrale electrice sau alte instalaţii. Companiile pot vinde „economiile” de emisii sau, dimpotrivă, cumpăra drepturi suplimentare de a emite gaze cu efect de seră de la alte companii. Dacă are loc depăşirea limitei admisibile de emisii, companiile sunt penalizate. Înainte de a purcede la transpunerea Directivei respective, experţii recomandă efectuarea unui studiu privind fezabilitatea EU ETS în Republica Moldova, pentru a avea certitudine că beneficiile sunt mai mari decât costurile de implementare şi întreţinere. Din cele 16 dispoziţii ale Directivei 2003/87/EC necesare pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, doar două dispoziţii au fost transpuse în legislaţia R. Moldova până acum. Secretariatul Comunităţii Energetice, de asemenea, sprijină acest demers prin realizarea un studiu privind proiectarea preţurilor de carbon în Comunitatea Energetică. Recomandările studiului vor fi făcute publice până la sfârşitul acestui an.

„Transpunerea deplină a aquis-ului comunitar în legislaţia naţională va facilita atingerea obiectivelor Contribuţiei Naţionale Determinate la Acordul de la Paris privind Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Republica Moldova s-a angajat să reducă către anul 2030 cu 70% emisiile de GES faţă de anul 1990”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi a Mediului, Maxim Popov.

Peter Michalko, ambasadorul UE în Republica Moldova, a menţionat: „UE este lider în lupta împotriva schimbărilor climatice şi ecologizării economiei. Cu Pactul Verde European, UE a elevat şi mai mult ambiţiile climatice şi va oferi cetăţenilor săi cele mai înalte standarde, respectând şi protejând mediul înconjurător. Sunt mândru să constat că Republica Moldova urmează exemplul UE, ceea ce consolidează parteneriatul deja solid al Acordului de asociere. Transpunerea legislaţiei UE în Republica Moldova este o deschidere de noi perspective şi oportunităţi; cel mai important, este că deja are loc îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor. Criza COVID-19 a perturbat economia mondială, şi un model economic mai ecologic şi durabil pare acum foarte necesar. Republica Moldova, cu sprijinul UE, se pregăteşte să accelereze dezvoltarea cu emisii reduse şi rezistentă la schimbările climatice. Acest lucru este foarte oportun şi, cu siguranţă, va ajuta la depăşirea crizei şi va permite economiei să prospere. Protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice este o misiune globală, care s-a dovedit a fi o provocare”.

De asemenea, urmează a fi elaborat Planul Naţional în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Scopul acestui plan este de a integra procesele de planificare energetică şi climatică a ţării într-un singur document, pentru a oferi o abordare coordonată pentru dezvoltarea cu emisii reduse de carbon. Acesta urmează să fie prezentat Secretariatului Comunităţii Energiei în octombrie 2020, în urma consultărilor naţionale, regionale şi internaţionale.

Directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Janez Kopač, a declarat: „Este extrem de important ca Moldova să rămână pe acest traseu, în ciuda crizei COVID-19. Planul de acţiuni prezentat astăzi va ghida Moldova în modernizarea politicilor sale climatice şi energetice în primul rând în beneficiul cetăţenilor săi. În calitate de Secretariat al Comunităţii Energetice, ne angajăm pe deplin să sprijinim Moldova în aceste eforturi, în special în contextul dezvoltării Planului Naţional de Energie şi Climă pentru 10 ani. În acest sens, dorim, de asemenea, să ne exprimăm aprecierea faţă de Moldova pentru că a fost prima ţară membră a Comunităţii Energetice şi a patra ţară din lume care a depus Contribuţia Naţională Determinată actualizată. Diversele procese de planificare în domeniile climei şi a energiei, atunci când sunt aliniate corespunzător, vor putea direcţiona tranziţia energetică cu emisii reduse de carbon”.

„Chiar dacă pandemia pune stăpânire pe întregul glob, schimbările climatice rămân a fi o ameninţare şi, prin urmare, ar trebui să fie în topul priorităţilor. Anul 2020 a fost declarat Anul Acţiunii Climatice, un an în care mai putem schimba lucrurile. PNUD e mândru de parteneriatul cu UE, inclusiv Tratatul energetic al UE, pentru a sprijini Moldova în evaluarea angajamentelor şi restanţelor de transpunere a Acquis-ului comunitar, precum şi pentru a avansa în elaborarea foii de parcurs pentru cadrul legal”, a declarat Reprezentanta Rezidentă PNUD în Moldova, Dima Al-Khatib.

Cu un buget total de 8,8 mln Euro, Proiectul EU4Climate, se desfăşoară în perioada 2019-2022.