Reprezentanţii societăţii civile vin cu un apel către alegători şi candidaţii la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Apelul este semnat de către Mişcarea Civică Europeană, Sfatul Ţării-2, Congresul Profesorilor, Consiliul Mondial Român, sucursala Basarabia.
"Parcursul european al Republicii Moldova, reîntoarcerea în spaţiul identitar al devenirii noastre naţionale, limba oficială a statului – limba română şi simbolul naţional „Tricolorul” au fost fixate pentru totdeauna în Declaraţia de Independenţă din data de 27 august 1991. Însă drumul nostru firesc spre libertate şi unitate a fost stopat de forţele imperiale revanşarde, care au declanşat războiul din 1992. Şi astăzi, R. Moldova mai stă ţintuită în tranşeele de la Nistru şi nu se poate dezvolta şi moderniza.
Fruntaşii Mişcării de Renaştere Naţională, deputaţii din Primul Parlament şi reprezentanţii societăţii civile, conştienţi de responsabilitatea istorică ce le revine, se văd obligaţi de a constata cu regret, că odată cu scurgerea timpului, majoritatea absolută a politicienilor a abandonat Programul de Renaştere Naţională şi a dat foc Declaraţiei de Independenţă, ca cel mai important document şi obstacol în capturarea statului de grupările mafiote de la putere. Dar, flacăra aprinsă de sutele de mii de moldoveni în perioada deşteptării naţionale şi dorinţa lor de a trăi liber în „spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale” s-a extins de la an la an şi cuprinde în prezent peste 35 la sută din electorat. Aceşti alegători sunt adepţii conştienţi ai reîntregirii poporului român şi promovează deschis şi legal idealul UNIRII.
Electoratul unionist este cel mai conştient – ştie exact ce-şi doreşte, încotro merge şi unde trebuie să ajungă. Acest electorat este ataşat cel mai tare şi de ideea integrării europene a Republicii Moldova. Electoratul unionist nu poate fi minţit şi manipulat la nesfârşit. El nu este înregimentat în partide politice şi nu crede orbeşte în declaraţiile liderilor de partid.
Electoratul unionist şi-a dorit mult, în acest scrutin prezidenţial, un singur candidat din afara partidelor politice, un candidat susţinut de toţi proeuropenii, un candidat care să-l învingă din primul tur pe Dodon. Nu a fost să fie…
Astăzi suntem martorii „bătăliilor” pentru acest electorat. Dacă unii candidaţi îşi plasează destul de iscusit mrejele electorale, alţii declară deschis: „Oricum veţi vota pentru mine! În caz contrar veţi fi conduşi încă patru ani de Dodon!” Considerăm contraproductive asemenea abordări şi mesaje, ca şi cele direcţionate împotriva unioniştilor, deoarece ele nu motivează şi nu încurajează prezenţa la vot.
Ar fi bine ca pretendenţii la postul de preşedinte să nu neglijeze lecţia de la alegerile locale din municipiul Chişinău, când românii din capitală nu au dat curs apelurilor liderilor partidelor unioniste de a susţine necondiţionat candidatul de orientare „proeuropeană” la funcţia de primar general.
Ţine de datoria noastră să semnalăm din timp o stare de spirit care domină electoratul unionist de acasă şi din diasporă.
Participarea unioniştilor la alegeri nu va fi una orbească şi nu se va face la comanda liderilor de partide. Electoratul unionist trebuie motivat inteligent, altminteri există riscul că mulţi dintre ei vor completa rândurile absenteiştilor. Ei au nevoie de o reprezentare onestă, asumată de candidaţi.
Electoratul unionist va participa activ şi va vota un candidat anti-Dodon doar dacă acesta va susţine plenar dezideratele fixate în Declaraţia de Independenţă şi în Acordul de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Candidatul susţinut de unionişti trebuie să-şi asume următoarele principii programatice:
1. Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană şi integrarea în spaţiul românesc devine obiectiv strategic de coeziune socială, de solidaritate şi unitate naţională, de civilizaţie şi dezvoltare;
2. Se renunţă oficial la orice forme de promovare a federalizării RM. Modelul statului de drept din UE se transplantează în R. Moldova şi devine prioritate a programului de guvernare. Pentru eradicarea corupţiei se acceptă crearea de instituţii după modelul românesc, gen DNA, DIICOT etc ;
3. În conformitate cu spiritul Declaraţiei de Independenţă se recunoaşte caracterul românesc al statului R. Moldova. Politicile identitare se vor baza pe adevărurile ştiinţifice şi istorice, pentru moment, fiind valabil conceptul «două state, un singur popor»;
4. Se recunoaşte că pentru R. Moldova cea mai scurtă cale de integrare în spaţiul european şi românesc este un Tratat interstatal de fraternitate şi de parteneriat privilegiat cu România, iar securitatea R. Moldova poate fi reală doar în spaţiul occidental şi euro-atlantic;
5. Proiectele de armonizare, omogenizare şi standardizare a infrastructurii politice, administrative, economice, culturale, mediatice, educaţionale din cele două state româneşti, sunt promovate şi devin parte integrantă a Programelor de guvernare de la Chişinău şi Bucureşti;
6. Se acceptă reforma teritorial-administrativă în baza principiilor europene de descentralizare, rentabilitate şi autonomie financiară;
7. Va fi promovat un Program naţional de cultivare a identităţii naţionale româneşti şi de eradicare a propagandei imperiale, a românofobiei şi eurofobiei;
8. Grupurilor etnice de pe teritoriul R. Moldova li se garantează toate drepturile, în conformitate cu directivele şi standardele europene;
9. Se renunţă la demersurile subversive şi străine de republică prezidenţială. Se susţine readucerea la dimensiunile reale a instituţiei prezidenţiale şi se acceptă transformarea edificiului actual al Preşedinţiei în Monument şi Muzeu al Mişcării de Eliberare şi Renaştere Naţională;
10. Solidaritatea naţională, socială, economică şi etno-culturală devine garanţia dezvoltării statului de drept, a rezistenţei în faţa crizelor cronice, a utilizării eficiente a resurselor UE pentru o modernizare rapidă şi integrare ireversibilă în spaţiul românesc şi european.
Asumarea acestor deziderate de către candidaţii proeuropeni, cu siguranţă va motiva şi duce la mobilizarea electoratului românesc şi, în sens larg, proeuropean, pentru garantarea alegerii unui preşedinte al Republicii Moldova, capabil să contribuie la o reformă autentică, bazată pe principiile civilizaţiei europene, să aducă speranţa, încrederea, dreptatea, solidaritatea naţională, pacea, prosperitatea şi buna înţelegere între cetăţeni", se spune în Apelul organizaţiilor semnatare.
Fruntaşii Mişcării de Renaştere Naţională, deputaţii din Primul Parlament şi reprezentanţii societăţii civile, conştienţi de responsabilitatea istorică ce le revine, se văd obligaţi de a constata cu regret, că odată cu scurgerea timpului, majoritatea absolută a politicienilor a abandonat Programul de Renaştere Naţională şi a dat foc Declaraţiei de Independenţă, ca cel mai important document şi obstacol în capturarea statului de grupările mafiote de la putere. Dar, flacăra aprinsă de sutele de mii de moldoveni în perioada deşteptării naţionale şi dorinţa lor de a trăi liber în „spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale” s-a extins de la an la an şi cuprinde în prezent peste 35 la sută din electorat. Aceşti alegători sunt adepţii conştienţi ai reîntregirii poporului român şi promovează deschis şi legal idealul UNIRII.
Electoratul unionist este cel mai conştient – ştie exact ce-şi doreşte, încotro merge şi unde trebuie să ajungă. Acest electorat este ataşat cel mai tare şi de ideea integrării europene a Republicii Moldova. Electoratul unionist nu poate fi minţit şi manipulat la nesfârşit. El nu este înregimentat în partide politice şi nu crede orbeşte în declaraţiile liderilor de partid.
Electoratul unionist şi-a dorit mult, în acest scrutin prezidenţial, un singur candidat din afara partidelor politice, un candidat susţinut de toţi proeuropenii, un candidat care să-l învingă din primul tur pe Dodon. Nu a fost să fie…
Astăzi suntem martorii „bătăliilor” pentru acest electorat. Dacă unii candidaţi îşi plasează destul de iscusit mrejele electorale, alţii declară deschis: „Oricum veţi vota pentru mine! În caz contrar veţi fi conduşi încă patru ani de Dodon!” Considerăm contraproductive asemenea abordări şi mesaje, ca şi cele direcţionate împotriva unioniştilor, deoarece ele nu motivează şi nu încurajează prezenţa la vot.
Ar fi bine ca pretendenţii la postul de preşedinte să nu neglijeze lecţia de la alegerile locale din municipiul Chişinău, când românii din capitală nu au dat curs apelurilor liderilor partidelor unioniste de a susţine necondiţionat candidatul de orientare „proeuropeană” la funcţia de primar general.
Ţine de datoria noastră să semnalăm din timp o stare de spirit care domină electoratul unionist de acasă şi din diasporă.
Participarea unioniştilor la alegeri nu va fi una orbească şi nu se va face la comanda liderilor de partide. Electoratul unionist trebuie motivat inteligent, altminteri există riscul că mulţi dintre ei vor completa rândurile absenteiştilor. Ei au nevoie de o reprezentare onestă, asumată de candidaţi.
Electoratul unionist va participa activ şi va vota un candidat anti-Dodon doar dacă acesta va susţine plenar dezideratele fixate în Declaraţia de Independenţă şi în Acordul de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Candidatul susţinut de unionişti trebuie să-şi asume următoarele principii programatice:
1. Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană şi integrarea în spaţiul românesc devine obiectiv strategic de coeziune socială, de solidaritate şi unitate naţională, de civilizaţie şi dezvoltare;
2. Se renunţă oficial la orice forme de promovare a federalizării RM. Modelul statului de drept din UE se transplantează în R. Moldova şi devine prioritate a programului de guvernare. Pentru eradicarea corupţiei se acceptă crearea de instituţii după modelul românesc, gen DNA, DIICOT etc ;
3. În conformitate cu spiritul Declaraţiei de Independenţă se recunoaşte caracterul românesc al statului R. Moldova. Politicile identitare se vor baza pe adevărurile ştiinţifice şi istorice, pentru moment, fiind valabil conceptul «două state, un singur popor»;
4. Se recunoaşte că pentru R. Moldova cea mai scurtă cale de integrare în spaţiul european şi românesc este un Tratat interstatal de fraternitate şi de parteneriat privilegiat cu România, iar securitatea R. Moldova poate fi reală doar în spaţiul occidental şi euro-atlantic;
5. Proiectele de armonizare, omogenizare şi standardizare a infrastructurii politice, administrative, economice, culturale, mediatice, educaţionale din cele două state româneşti, sunt promovate şi devin parte integrantă a Programelor de guvernare de la Chişinău şi Bucureşti;
6. Se acceptă reforma teritorial-administrativă în baza principiilor europene de descentralizare, rentabilitate şi autonomie financiară;
7. Va fi promovat un Program naţional de cultivare a identităţii naţionale româneşti şi de eradicare a propagandei imperiale, a românofobiei şi eurofobiei;
8. Grupurilor etnice de pe teritoriul R. Moldova li se garantează toate drepturile, în conformitate cu directivele şi standardele europene;
9. Se renunţă la demersurile subversive şi străine de republică prezidenţială. Se susţine readucerea la dimensiunile reale a instituţiei prezidenţiale şi se acceptă transformarea edificiului actual al Preşedinţiei în Monument şi Muzeu al Mişcării de Eliberare şi Renaştere Naţională;
10. Solidaritatea naţională, socială, economică şi etno-culturală devine garanţia dezvoltării statului de drept, a rezistenţei în faţa crizelor cronice, a utilizării eficiente a resurselor UE pentru o modernizare rapidă şi integrare ireversibilă în spaţiul românesc şi european.
Asumarea acestor deziderate de către candidaţii proeuropeni, cu siguranţă va motiva şi duce la mobilizarea electoratului românesc şi, în sens larg, proeuropean, pentru garantarea alegerii unui preşedinte al Republicii Moldova, capabil să contribuie la o reformă autentică, bazată pe principiile civilizaţiei europene, să aducă speranţa, încrederea, dreptatea, solidaritatea naţională, pacea, prosperitatea şi buna înţelegere între cetăţeni", se spune în Apelul organizaţiilor semnatare.
