Problema demografică se reflectă şi asupra economiei naţionale, dezvoltării sociale şi stabilităţii geopolitice. Pentru a o soluţiona, Republima Moldova trebuie să acorde prioritate investiţiilor în politici care răspund principalelor tendinţe demografice precum: fertilitatea scăzută, migraţia, rata mare a mortalităţii sau îmbătrânirea populaţiei.
Subiectul a fost discutat astăzi, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, în cadrul unei conferinţe internaţionale, transmite IPN.
Alexandru Stratan, directorul Institutului Naţional pentru Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a spus că declinul demografic este determinat de scăderea natalităţii, menţinerea la un nivel înalt a mortalităţii şi migraţia în masă. Totodată, starea demografiei este un indicator al stadiului atins în dezvoltarea economică a ţării. Una dintre consecinţele declinului demografic şi modificării structurii pe vârstă a populaţiei, care influenţează bunăstarea populaţiei, este micşorarea cantitativă a populaţiei apte de muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă. Pentru Republica Moldova emigraţia şi dimensiunile acesteia au un efect negativ, în pofida remitenţelor care duc la creşterea economică a ţării.
„Se cer reforme ample, cât mai curând. Revizuirea politicilor economice şi determinarea acţiunilor strategice în domeniul cheie vor contribui la diminuarea impactului cauzat de schimbările demografice şi vor asigura condiţii favorabile pentru tineri şi populaţia matură. Politicile statului în acest sens trebuie să fie complexe, să se ţină cont de experienţa altor ţări, fără să se uite de specificul Republicii Moldova. Comunitatea academică şi-a dat demult seama că trebuie să ajute politicul în cest sens. Politicile statului trebuie conjugate cu schimbările economice de acum încolo”, spune Alexandru Stratan.
Olga Gagauz, directorul Centrului de Cercetări Demografice a spus că, din cauza migraţiei, Republica Moldova a pierdut dividendul demografic. Cu toate acestea, procentul populaţiei apte de muncă este destul de mare, statul trebuie să-şi orienteze forţele spre elaborarea a două tipuri de politici: politici pentru îmbunătăţirea indicatorilor demografici şi politici de adaptare la transformările demografice, în care populaţia vârstnică este de peste 25%.
La final de conferinţă, membrii forului academic vor veni cu propuneri bazate pe dovezi ştiinţifice pentru îmbunătăţirea politicilor în domeniu.
Alexandru Stratan, directorul Institutului Naţional pentru Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a spus că declinul demografic este determinat de scăderea natalităţii, menţinerea la un nivel înalt a mortalităţii şi migraţia în masă. Totodată, starea demografiei este un indicator al stadiului atins în dezvoltarea economică a ţării. Una dintre consecinţele declinului demografic şi modificării structurii pe vârstă a populaţiei, care influenţează bunăstarea populaţiei, este micşorarea cantitativă a populaţiei apte de muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă. Pentru Republica Moldova emigraţia şi dimensiunile acesteia au un efect negativ, în pofida remitenţelor care duc la creşterea economică a ţării.
„Se cer reforme ample, cât mai curând. Revizuirea politicilor economice şi determinarea acţiunilor strategice în domeniul cheie vor contribui la diminuarea impactului cauzat de schimbările demografice şi vor asigura condiţii favorabile pentru tineri şi populaţia matură. Politicile statului în acest sens trebuie să fie complexe, să se ţină cont de experienţa altor ţări, fără să se uite de specificul Republicii Moldova. Comunitatea academică şi-a dat demult seama că trebuie să ajute politicul în cest sens. Politicile statului trebuie conjugate cu schimbările economice de acum încolo”, spune Alexandru Stratan.
Olga Gagauz, directorul Centrului de Cercetări Demografice a spus că, din cauza migraţiei, Republica Moldova a pierdut dividendul demografic. Cu toate acestea, procentul populaţiei apte de muncă este destul de mare, statul trebuie să-şi orienteze forţele spre elaborarea a două tipuri de politici: politici pentru îmbunătăţirea indicatorilor demografici şi politici de adaptare la transformările demografice, în care populaţia vârstnică este de peste 25%.
La final de conferinţă, membrii forului academic vor veni cu propuneri bazate pe dovezi ştiinţifice pentru îmbunătăţirea politicilor în domeniu.
