ECONOMIC

Prima evaluare cuprinzătoare a coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova, realizată cu sprijinul USAID

post-img

Majoritatea comerţului internaţional este efectuat în cadrul coridoarelor – rute particulare pe care mărfurile sunt transportate pe cale terestră, maritimă sau aeriană. Realizarea comerţului prin intermediul coridoarelor permite aplicarea economiilor de scară, obţinerea efectelor de reţea şi organizarea adecvată a resurselor pentru îmbunătăţirea sectorului transporturilor.

Programul pentru Reforme Structurale în Moldova a realizat, cu sprijinul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), un studiu prin care a evaluat coridoarele comerciale ale Republicii Moldova. Cercetarea denotă existenţa unui şir larg de probleme care afectează timpul şi costul de transportare a mărfurilor de către comercianţii şi transportatorii moldoveni. Întârzierile la punctele de trecere a frontierei afectează în mod negativ performanţa coridoarelor comerciale şi într-un final fluxurile comerciale, scrie IPN.

La evenimentul de prezentare a studiului, care a avut loc pe 18 iulie, Douglas Muir, director de program, a menţionat că, în cadrul efectuării cercetării, au fost realizate interviuri, au fost colectate date, experţii au efectuat un şir de vizite la punctele de traversare a frontierei şi nu doar în Republica Moldova, dar şi în statele vecine. Potrivit lui, atunci când vine vorba despre coridoarele comerciale ale Republicii Moldova, se constată că ţara are o vecinătate destulă dificilă, iar printre problemele principale este menţionat faptul că nu are ieşire la mare, ci doar un singur port la Giurgiuleşti. Şi deşi sunt utilizate şi porturile din Constanţa sau Odesa, acestea aparţin altor state. O altă problemă ţine şi de regiunea transnistreană, pentru că s-a constat că circulaţia mărfurilor în partea de est a ţării se ciocneşte de anumite complicaţii.

Expertul a menţionat şi un alt aspect legat de frontiera cu România, deoarece este vorba nu doar despre un hotar cu statul vecin, ci şi un hotar extern al Uniunii Europene. Or, frontierele externe ale UE diferă de majoritatea frontierelor naţionale, reprezentând poarta de acces spre o regiune de 28 de ţări cu o populaţie de peste jumătate de miliard de oameni. Douglas Muir a punctat printre probleme şi starea proastă a drumurilor atât spre frontieră spre UE, cât şi spre Ucraina. Acest fapt împiedică activitatea comercială, mai ales pentru anumite produse.

Kristen Hartpence, specialist logistică, Nathan Associates, a spus că timpul costă bani şi în procesul evaluării a devenit clar faptul că perioada de timp petrecută la frontierele Moldovei, în special la hotar cu România, poate presupune întârzieri substanţiale. Expeditorii şi transportatorii au menţionat în repetate rânduri că au nevoie de una-trei zile pentru a traversa punctul de frontieră Leuşeni-Albiţa. Întârzieri au fost raportate şi referitor la punctul Sculeni şi la hotarul de nord cu Ucraina. În general, transportatorii au menţionat că perioada de trecere a hotarului este mai bună la Tudora-Starokazacie, care de obicei durează în jur de trei ore.

Studiul denotă că starea generală a infrastructurii de transport din Moldova, în mare parte, este neadecvată şi necesită reabilitare urgentă, în special din cauza amânării lucrărilor de întreţinere.