Lista produselor bio din Moldova se extinde. O întreprindere din Soroca se poate lăuda cu cereale bio, pe care le exportă în ţările UE şi pe care obţine un preţ mult mai bun decât cel de pe loc.
Calificativul bio nu se obţine însă uşor. Grâul trebuie să aibă sută la sută indicii de gluten necesari pentru export, confirmaţi prin analize minuţioase de laborator, relatează Moldova 1.
Grânele sunt considerate bio pentru că pe terenurile agricole unde sunt crescute nu sunt folosite îngrăşăminte minerale şi nici chimicale. De la plantare şi până la recoltare sunt monitorizate strict. Odată recoltate, spicoasele sunt analizate minuţios şi în laborator.
„Apreciem conţinutul de gluten, umiditatea grâului, ca să stabilim în ce condiţii trebuie să fie păstrat”, a menţionat şefa laboratorului, Ina Doicenco.
După recoltare, cerealele sunt depozitate pentru uscare în hambare, de unde vor lua calea spre cumpărătorii din ţările UE, cu care întreprinderea a avut contracte şi anii trecuţi.
„Anul precedent am exportat în Italia, Olanda, România. Producţia trebuie să fie expertizată de laboratoarele europene, ca să stabilească dacă nu sunt modificate genetic şi dacă nu conţin pesticide”, a specificat agronomul Mihai Coşman.
În acest an, pe câmpurile din Soroca a fost semănat greu pe mai mult de 11 mii de hectare. Iar pentru că în nordul ţării recolta din acest an este una bogată, agenţii economici spun că vor avea de unde livra şi pentru rezerva de stat.
Potrivit Ministerului Agriculturii, pe întreg teritoriul ţării recolta de cereale va fi mai mică decât anul trecut, în primul rând din cauza îngheţurilor din aprilie, dar şi pentru că în acest an au fost semănate cu grâu mai puţine suprafeţe.
„Anul trecut am avut în jur de 365 de mii de hectare semănate cu grâu, pe când anul acesta sunt 296 de mii de hectare, respectiv recolta va fi cu 10-15 procente în scădere. Dacă anul precedent am avut în jur de un milion şi 100 de mii de tone, cred că anul acesta vom avea un milion de tone de grâu”, a explicat viceministrul Agriculturii, Iurie Uşurelu.
Anul trecut, majoritatea producătorilor agricoli au fost nevoiţi să-şi vândă grâul la un preţ neconvenabil, pentru a-şi stinge datoriile pentru motorină, fertilizanţi şi seminţe. Astfel, în prima perioadă după recoltare, un kilogram de grâu era vândut în medie cu doi lei şi 20 de bani.
Grânele sunt considerate bio pentru că pe terenurile agricole unde sunt crescute nu sunt folosite îngrăşăminte minerale şi nici chimicale. De la plantare şi până la recoltare sunt monitorizate strict. Odată recoltate, spicoasele sunt analizate minuţios şi în laborator.
„Apreciem conţinutul de gluten, umiditatea grâului, ca să stabilim în ce condiţii trebuie să fie păstrat”, a menţionat şefa laboratorului, Ina Doicenco.
După recoltare, cerealele sunt depozitate pentru uscare în hambare, de unde vor lua calea spre cumpărătorii din ţările UE, cu care întreprinderea a avut contracte şi anii trecuţi.
„Anul precedent am exportat în Italia, Olanda, România. Producţia trebuie să fie expertizată de laboratoarele europene, ca să stabilească dacă nu sunt modificate genetic şi dacă nu conţin pesticide”, a specificat agronomul Mihai Coşman.
În acest an, pe câmpurile din Soroca a fost semănat greu pe mai mult de 11 mii de hectare. Iar pentru că în nordul ţării recolta din acest an este una bogată, agenţii economici spun că vor avea de unde livra şi pentru rezerva de stat.
Potrivit Ministerului Agriculturii, pe întreg teritoriul ţării recolta de cereale va fi mai mică decât anul trecut, în primul rând din cauza îngheţurilor din aprilie, dar şi pentru că în acest an au fost semănate cu grâu mai puţine suprafeţe.
„Anul trecut am avut în jur de 365 de mii de hectare semănate cu grâu, pe când anul acesta sunt 296 de mii de hectare, respectiv recolta va fi cu 10-15 procente în scădere. Dacă anul precedent am avut în jur de un milion şi 100 de mii de tone, cred că anul acesta vom avea un milion de tone de grâu”, a explicat viceministrul Agriculturii, Iurie Uşurelu.
Anul trecut, majoritatea producătorilor agricoli au fost nevoiţi să-şi vândă grâul la un preţ neconvenabil, pentru a-şi stinge datoriile pentru motorină, fertilizanţi şi seminţe. Astfel, în prima perioadă după recoltare, un kilogram de grâu era vândut în medie cu doi lei şi 20 de bani.
