Datele BNM arată că potrivit provenienţa geografice a transferurilor a rămas neschimbată  - 39.7 la sută din UE, 30.5 la sută – CSI şi din restul lumii - o pondere de 29.8 la sută. Cele mai multe transferuri au fost făcute în dolari -45,9 la sută urmate de dolari - 45.6 la sută şi în ruble ruseşti – 8.5 la sută

”Nu se ştie exact câţi muncitori calificaţi, cum ar fi medici, profesori, ingineri şi alţii, au părăsit Republica Moldova; dar ceea ce se ştie este că ţara noastră se confruntă de mult cu o problemă de “scurgere a creierilor”, susţine Victor Ursu.

S-a observat că femeile aleg să muncească în Italia, iar bărbaţii către ţările CSI. Această diviziune de gen şi de ţară de destinaţie este legată de sectoarele economiei unde sunt angajaţi muncitorii moldoveni: bărbaţii în sectorul construcţiilor (din Rusia, Ucraina, dar şi Portugalia), femeile în sectorul casnic şi de îngrijire a persoanelor (Italia). Mulţi basarabeni care lucrează în Grecia şi Cipru sunt angrenaţi în munci agricole.

Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor şi o ţară total dependentă de investiţiile străine, cu o excesivă dependenţă de sectorul agricol şi agro-alimentar, extrem de sensibil la factorii climatici. Or, fără investiţii consistente Republica Moldova riscă să rămână cu o populaţie îmbătrânită în lipsa locurilor de muncă, a salariilor decente şi a condiţiilor de tari adecvate.

Migraţia moldovenilor va continuu, din simplul motiv că în străinătate  vor câştiga cel puţin de trei ori mai mult decât în ţară. Datele statistice arată că migranţii moldoveni se îndreaptă în Italia - 46,9%, urmată de Federaţia Rusă - 22,6%,  Portugalia - 9,2%, Spania - 7,8%, Germania (5,4%), Republica Cehă (4,5%) şi Grecia (2,1%)

Ultimul sondaj realizat de IDIS Viitorul arată o tendinţă de creştere a intenţiei de emigrare în străinătate. Astfel, fiecare al 4-lea moldovean apt de muncă intenţionează să plece peste hotare.