În 2015-2016, datorită unui parteneriat public-privat, s-a reuşit înregistrarea unei uşoare învigorări a încasărilor în domeniu, dar şi scurgerea stocurilor istorice. Despre dezvoltarea industriei vitivinicole în perioada post-embargouri au discutat reprezentanţii sectorului vitivinicol din Republica Moldova în cadrul unui club de presă, transmite IPN.

Viceministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Vasile Luca, a remarcat că ecoul şirurilor de embargouri impuse de Federaţia Rusă se resimte şi astăzi. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol a „renăscut”, deoarece s-a implicat activ în relansarea sa proprie, a apărut parteneriatul public-privat şi a fost creat Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

Directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, Gheorghe Arpentin, a menţionat că în anul 2006, când a fost introdus primul embargou, sectorul privat, după o euforie de vânzări pe piaţa rusă a ajuns în panică, pentru că 90% din piaţa vinurilor mldoveneşti s-a evaporat timp de o noapte.

„Sectorul privat era enervat, era în panică, ei nu se ascultau unii pe alţii şi nimeni nu avea nicio soluţie. Pe de altă parte, era sectorul public, care era preocupat de alte acţiuni decât să ne punem toţi împreună să rezolvăm problemele. Dialogul nu reuşea. Trebuia cineva să conducă acest dialog, o terţă parte, şi această terţă parte a fost proiectul de competitivitate care ne-a apropiat”, a spus el.

Nenumăratele discuţii dintre sectorul public şi privat s-au terminat în 2010 cu semnarea a două memorandumuri. Totodată, s-a ajuns la o nouă Lege a viei şi vinului, la un sistem de management al sectorului bazat pe parteneriatul public – privat, la crearea Registrului Vitivinicol, dar şi crearea fondului viţei de vie, care, potrivit lui Gheorghe Arpentin, a fost unica şansă de a salva ramura vitivinicolă.

Diana Lazăr, directorul adjunct al Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanţat de USAID, a spus că datorită parteneriatului public-privat din sectorul vitivinicol, au fost implementate mai multe schimbări structurale şi strategice, printre care şi lansarea brandului Wine of Moldova, precedată de înfiinţarea activităţii oficiului Naţional al Viei şi Vinului, dar şi reforma sistemică a cadrului normativ. Anume aceasta a „descătuşat” producătorii şi a permis o relansare a sectorului.

Andrei Crigan, consultant economic al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, a remarcat că, în 12 ani de la primul embargou, sectorul privat a pierdut cam 50 de „jucători”, creându-se un deficit de resurse umane, iar sectorul nu a putut să se focuseze pe investiţii, inclusiv în domeniul de personal. Totodată, de la an la an, sectorul bancar pierdea interesul de a finanţa sectorul vitivinicol, astfel vinificatorii au trebuit să vină cu banii proprii în afaceri, „care se ştie că sunt mai scumpi decât cei împrumutaţi” şi să găsească alte surse de finanţare pentru a se menţine pe „linia de plutire” în afară de credite.

Federaţia Rusă a instituit primul embargou asupra vinurilor din Republica Moldova în 2006. Deşi acesta oficial nu a fost niciodată ridicat, treptat, unele companii redobândeau dreptul de a exporta produse vitivinicole în Rusia. În septembrie 2013, Rusia a reintrodus embargoul total asupra vinurilor din Republica Moldova, care continuă până în prezent. Pierderile directe totale cauzate de embargouri au fost estimate la peste 200 de milioane de dolari, iar veniturile ratate se ridică la 1,5 miliarde de dolari.

Ca urmare a embargoului din 2013, Comisia Europeană a propus deschiderea completă a pieţei Uniunii Europene pentru importurile de vinuri moldoveneşti înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere între UE şi Republica Moldova şi a Acordului privind Zona de liber schimb.