În prezent, în Republica Moldova nu există o entitate acreditată care să poată verifica conformitatea produselor agroalimentare ca Indicaţii Geografice (IG), Denumiri de Origine (DO) sau Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) înregistrate la cererea producătorului.
La această concluzie se ajunge în Raportul de analiză a lacunelor sistemului de management şi promovare a indicaţiilor geografice în Moldova. Raportul, realizat de experţii proiectului UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” a fost prezentat la 7 decembrie în cadrul unui seminar internaţional.
În deschiderea seminarului, directorul general al AGEPI, Lilia Bolocan a declarat: „Agenţia a depus şi va depune în continuare eforturi susţinute pentru crearea în Republica Moldova a unui sistem puternic de protecţie şi promovare a indicaţiilor geografice. Totodată, acesta este un sistem complex ce necesită implicarea mai multor actori – începând cu producătorii, autorităţile competente, organismele de certificare şi de control şi terminând cu consumatorii, care la fel trebuie să cunoască avantajele produselor cu indicaţii geografice”.
Raportul de analiză a lacunelor sistemului de management şi promovare a indicaţiilor geografice în Moldova evaluează nivelul de armonizare a legislaţiei naţionale privind indicaţiile geografice Moldova cu legislaţia europeană. Documentul a fost elaborat în baza analizei actelor juridice şi a discuţiilor cu producătorii şi reprezentanţii instituţiilor publice.
Potrivit cerinţelor UE şi ale Moldovei, conformitatea fiecare produs ca IG, DO şi STG, după înregistrare şi înainte de introducerea pe piaţă, ar trebui supus verificării. Deocamdată, această cerinţă este respectată doar în sectorul vitivinicol, prin desemnarea unei autorităţi responsabile de verificarea conformităţii.
„Verificarea conformităţii poate fi asigurată fie de organismele de certificare care au acreditarea de la Centrul Naţional de Acreditare, fie de inspecţia de stat, autorizată printr-un act juridic sau poate fi aplicat un sistem mixt, în care atât organismele private de certificare, cât şi inspecţia de stat să asigure verificarea conformităţii. Producătorul doar decide ce entitate va realiza acest lucru”, spune expertul polonez al proiectului UE, Dariusz Goszczyński.
Raportul mai arată că dispoziţiile legislative naţionale în domeniul IG sunt orizontale şi se aplică doar produselor agricole şi alimentare care pot fi înregistrate ca indicaţii geografice. Normele referitoare la procedura de aprobare a specificaţiilor tehnice se aplică doar produselor agricole şi alimentare. Nu există nicio procedură detaliată aplicabilă altor produse.
În prezent, în Moldova sunt înregistrate următoarele Indicaţii Geografice Protejate şi Denumiri de Origine Protejate: IGP Divin, IGP Ştefan Vodă, Valul lui Traian şi Codru pentru vinuri, IGP Zăbriceni pentru plantele şi fructele uscate şi amestecurile din ele, IGP Dulceaţă din petale de trandafiri Călăraşi, IGP Rachiu de caise de Nimoreni, DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roşu şi natural sec roşu, DOP Româneşti pentru vin roşu şi DOP Brânză de Popeasca.
În deschiderea seminarului, directorul general al AGEPI, Lilia Bolocan a declarat: „Agenţia a depus şi va depune în continuare eforturi susţinute pentru crearea în Republica Moldova a unui sistem puternic de protecţie şi promovare a indicaţiilor geografice. Totodată, acesta este un sistem complex ce necesită implicarea mai multor actori – începând cu producătorii, autorităţile competente, organismele de certificare şi de control şi terminând cu consumatorii, care la fel trebuie să cunoască avantajele produselor cu indicaţii geografice”.
Raportul de analiză a lacunelor sistemului de management şi promovare a indicaţiilor geografice în Moldova evaluează nivelul de armonizare a legislaţiei naţionale privind indicaţiile geografice Moldova cu legislaţia europeană. Documentul a fost elaborat în baza analizei actelor juridice şi a discuţiilor cu producătorii şi reprezentanţii instituţiilor publice.
Potrivit cerinţelor UE şi ale Moldovei, conformitatea fiecare produs ca IG, DO şi STG, după înregistrare şi înainte de introducerea pe piaţă, ar trebui supus verificării. Deocamdată, această cerinţă este respectată doar în sectorul vitivinicol, prin desemnarea unei autorităţi responsabile de verificarea conformităţii.
„Verificarea conformităţii poate fi asigurată fie de organismele de certificare care au acreditarea de la Centrul Naţional de Acreditare, fie de inspecţia de stat, autorizată printr-un act juridic sau poate fi aplicat un sistem mixt, în care atât organismele private de certificare, cât şi inspecţia de stat să asigure verificarea conformităţii. Producătorul doar decide ce entitate va realiza acest lucru”, spune expertul polonez al proiectului UE, Dariusz Goszczyński.
Raportul mai arată că dispoziţiile legislative naţionale în domeniul IG sunt orizontale şi se aplică doar produselor agricole şi alimentare care pot fi înregistrate ca indicaţii geografice. Normele referitoare la procedura de aprobare a specificaţiilor tehnice se aplică doar produselor agricole şi alimentare. Nu există nicio procedură detaliată aplicabilă altor produse.
În prezent, în Moldova sunt înregistrate următoarele Indicaţii Geografice Protejate şi Denumiri de Origine Protejate: IGP Divin, IGP Ştefan Vodă, Valul lui Traian şi Codru pentru vinuri, IGP Zăbriceni pentru plantele şi fructele uscate şi amestecurile din ele, IGP Dulceaţă din petale de trandafiri Călăraşi, IGP Rachiu de caise de Nimoreni, DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roşu şi natural sec roşu, DOP Româneşti pentru vin roşu şi DOP Brânză de Popeasca.
