Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor creşte cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puţin decât în 2017.
De fapt anii 2017 şi 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 şi 2016. Creşterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact acelaşi lucru se va întâmpla şi în 2018. Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătăţirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Pentru anul viitor aceste 5,5 miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru şi Registru s-au transformat în instituţii publice şi veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puţin faţă de 2017.
”Un element pe care trebuie să-l menţionăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuţia la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puţin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puţin faţă de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităţilor publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniţă.
Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi şi granturi. Pentru anul viitor autorităţile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei faţă de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuşi să acumuleze nici jumătate din suma prognozată. ”Dacă nu se va reuşi restabilirea relaţiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat şi cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulaţi 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanţărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne.”, susţine Ioniţă.
Pentru 2019 anticipăm dificultăţi de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi şi împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca şi-n 2018 de împrumuturi interne majorate şi colectări suplimentare de impozite şi taxe. Contextul este unu favorabil. Explicaţia este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidităţi care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei şi valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar şi BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă. În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deşi suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Şi în premieră, pentru anul viitor au fost incluşi în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) şi Belarus (100 milioane de lei).
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniţă e de părere că acoperirea necesităţilor cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor şi granturilor externe, parteneri noi – China Belarus şi majorarea creditelor interne.
Pentru anul viitor aceste 5,5 miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru şi Registru s-au transformat în instituţii publice şi veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puţin faţă de 2017.
”Un element pe care trebuie să-l menţionăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuţia la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puţin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puţin faţă de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităţilor publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniţă.
Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi şi granturi. Pentru anul viitor autorităţile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei faţă de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuşi să acumuleze nici jumătate din suma prognozată. ”Dacă nu se va reuşi restabilirea relaţiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat şi cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulaţi 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanţărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne.”, susţine Ioniţă.
Pentru 2019 anticipăm dificultăţi de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi şi împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca şi-n 2018 de împrumuturi interne majorate şi colectări suplimentare de impozite şi taxe. Contextul este unu favorabil. Explicaţia este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidităţi care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei şi valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar şi BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă. În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deşi suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Şi în premieră, pentru anul viitor au fost incluşi în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) şi Belarus (100 milioane de lei).
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniţă e de părere că acoperirea necesităţilor cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor şi granturilor externe, parteneri noi – China Belarus şi majorarea creditelor interne.
