„Principala provocare a economiei Republicii Moldova la moment este acutizarea triadei de deficite: deficitul bugetar, care generează creşterea îndatorării Guvernului faţă de bănci şi alimentează riscul eventualelor creşteri de impozite/taxe şi optimizări bugetare; deficitul comercial şi deficitul de cont curent, care denotă carenţele de competitivitate ale economiei moldoveneşti şi crează presiuni asupra monedei naţionale şi alimentează riscuri inflaţioniste. Pentru a face faţă acestor provocări, avem nevoie de politici economice şi fiscale responsabile, menite să stimuleze iniţiativa privată, atragă investiţii străine, să deblocheze asistenţa externă şi să stabilizeze sistemul de finanţe publice”, a menţionat Adrian Lupuşor, director executiv la Centrul Analitic Independent Expert-Grup şi coautor al publicaţiei.

Experţii mai constată că pe lângă presiunile inflaţioniste, politicile expansioniste ale Guvernului vor determina creşterea deficitului bugetar – evoluţie vizibilă, deja, în primul trimestru al acestui an. Implicaţiile acestor tendinţe asupra politicilor economice din perioada post-electorală vor fi din cele mai dure: majorarea unor taxe şi/sau impozite, reducerea cheltuielilor bugetare şi/sau creşterea împrumuturilor guvernamentale de la bănci, care vor afecta costurile deservirii datoriei de stat interne şi creditarea sectorului real. Aceste evoluţii vor avea efecte adverse asupra dinamicii economice, care ar putea încetini în a doua jumătate a anului 2019 şi pe parcursul anului 2020. 

Perpetuarea instabilităţii politice constituie un alt factor de risc pentru creşterea economică. Cauza ţine de suspendarea multor proiecte investiţionale private şi ale partenerilor de dezvoltare, până la formarea noului Guvern, precum şi de amânarea reformelor şi măsurilor de stabilizare economică necesare în perioada post-electorală.

Pe lângă principalele evoluţii ale sectoarelor economice din ultimul trimestru, ediţia din mai a „Realităţii Economice” a mai analizat şi calitatea politicilor şi iniţiativelor lansate de autorităţi. Experţii au comentat şi asupra ultimelor evenimente care au fost intens discutate în spaţiul public cum sunt creşterea presiunilor inflaţioniste, deprecierea monedei naţionale şi creşterea vizibilă a preţurilor la cartofi şi carburanţi.

„Creşterea cheltuielilor bugetare în perioada electorală, deficitul înalt al balanţei comerciale şi scăderea remitenţelor începând cu vara anului trecut au condiţionat deprecierea leului moldovenesc. Această depreciere, amplificată şi de recolta redusă a mai multor culturi agricole din anul 2018 vor determina o creştere generală a preţurilor spre sfârşitul anului 2019, astfel că inflaţia ar putea creşte până la nivelul de 8-9%”, susţine Alexandru Fală, director de program la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Cu privire la majorarea preţurilor la produsele petroliere, Vadim Gumene, director de program la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” este de părere că „deşi, potrivit petroliştilor, creşterea a fost cauzată de creşterea preţurilor la benzină şi motorină pe pieţele externe şi deprecierea leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA, cauzele fundamentale sunt de altă natură, fiind vorba de fapt, de noua Metodologie privind formarea şi aplicarea preţurilor la produsele petroliere. Conform acesteia, petroliştii pot stabili şi modifica de sine stătător preţurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale şi a gazului lichefiat reieşind din consumurile şi cheltuielile aferente comercializării produselor respective, în conformitate cu standardele de contabilitate aplicabile, incluzând o rată de rentabilitate anuală care nu va depăşi 10%. Însă, aceasta a fost aplicată abia acum, fapt ce a dus la majorarea preţurilor. Ezitarea din partea companiilor petroliere să majoreze preţurile imediat după aprobarea de către ANRE a noii metodologii trezeşte anumite nedumeriri, care ar putea indica interferenţa factorilor politici, având în vedere evoluţiile post-electorale” a conchis expertul.

„Realitatea Economică” este o publicaţie economică trimestrială a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, ce identifică cele mai importante evoluţii economice şi politice din ţară. Publicaţia oferă o sinteză succintă, dar cuprinzătoare, cu privire la principalele tendinţe şi provocări din agricultură, industrie, comerţ intern şi extern, piaţa muncii, finanţe publice, sector financiar, mediu de afaceri şi veniturile populaţiei. Totodată, aceasta oferă scurte comentarii analitice pe marginea celor mai importante evenimente economice din ultima perioadă. Cititorii săi sunt jurnaliştii economici, decidenţi de politici, reprezentanţi ai companiilor locale, străine şi ai băncilor comerciale, precum şi a instituţiilor internaţionale, ambasadelor şi partidelor politice.