Dacă la comerţul cu bunuri Republica Moldova înregistrează în continuare deficite uriaşe, care sunt în creştere, apoi la servicii situaţia este inversă şi ţara noastră are un sold pozitiv.
Astfel în primul trimestru l al acestui an, deficitul comerţului cu bunuri a constituit 702,83 milioane dolari, aprofundându-se cu 2,8% faţă de trimestrul I al 2018, deoarece importurile au crescut mai mult (+ 46,47 milioane dolari) decât exporturile (+ 27,27 milioane dolari), arată raportul Balanţa de plăţi alcătuit de Banca Naţională a Moldovei (BNM), notează mold-street.com.
La bunuri deficit, la servicii excedent
În aceeaşi perioadă, excedentul balanţei comerţului cu servicii a constituit 95,30 milioane dolari, crescând cu 28,2% comparativ cu trimestrul I 2018, graţie majorării mai semnificative a valorii serviciilor prestate nerezidenţilor (+32,32 milioane dolari) decât a serviciilor primite de la nerezidenţi (+11,35 milioane dolari).
Potrivit BNM, raportul dintre soldul balanţei serviciilor şi PIB a constiuit 4,0 la sută, cu 0,7 p.p mai mult ca în trimestrul I 2018.
Majorarea soldului pozitiv al balanţei serviciilor cu 28,2% până la 95,30 milioane dolari s-a datorat creşterii exporturilor cu 10,3%, în raport cu perioada similară a anului precedent.
Exporturile de servicii de prelucrare
În cadrul acestora, s-au majorat semnificativ exporturile de servicii de prelucrare a materiei prime - cu 60,1%, până la 73,8 milioane de dolari.
Şi la serviciile de informatică creşterea este una spectaculoasă - cu 43,0%, până la 41,06 milioane de dolari, care poate fi explicată prin facilităţile fiscale oferite de autorităţi companiilor şi angajaţilor din acest domeniu.
Practic exporturile de servicii de informatică le-au ajuns din urmă pe cele de băuturi alcoolice şi în scurt timp le vor depăşi.
În aceeaşi perioadă exportul serviciilor de călătorii a totalizat 79,15 milioane dolari (practic neschimbat faţă de trimestrul I 2018), alte servicii pentru afaceri – 32,93 milioane dolari (în scădere cu 0,8%), iar de bunuri şi servicii ale administraţiei publice – 6,83 milioane dolari (în scădere cu 17,1%).
Şi importurile de servicii au crescut, dar într-un ritm de două ori mai lent - cu 4,7%. Sporirea importurilor de servicii a rezultat, preponderent, din creşterea importurilor de servicii de călătorii (+7,7%) şi de transport (+4,4%)
Ponderea cea mai mare este deţinută de serviciile de transport – 37%, valoarea acestora fiind de 93,28 milioane dolari, în creştere cu 4,4% comparativ cu trimestrul I 2018. În cadrul importurilor de servicii de transport, transportului de mărfuri îi revine o pondere de 65,8%, transportului de pasageri – 15%, iar altor servicii de transport – 19,2%.
Importul de servicii de călătorii a constituit 83,70 milioane dolari (+7,7%), alte servicii pentru afaceri – 30,71 milioane dolari (+10,3%), servicii de informatică – 11,89 milioane dolari (-4,7%), bunuri şi servicii ale administraţiei publice – 7,18 milioane dolari (+18,5%), servicii de telecomunicaţii – 5,93 milioane dolari (-31,3%), taxe pentru utilizarea proprietăţii intelectuale – 4,80 milioane dolari (-36,6%).
