După trei ani de creştere a agriculturii în anul 2019, a fost înregistrat o reducere a producţiei agricole cu circa 2 la sută. Cu precădere este vorba de domeniul zootehnic şi vegetal. Acest lucru arată că agricultura a început să bată pasul pe loc din cauza condiţiilor climaterice cu care fermierii încă nu s-au învăţat să lupte, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Sectorul animalier este măcinat de probleme de mai mult de un deceniu. Numărul animalelor se reduce de la an la an. Există o problemă de structură şi este legată de concentrarea animalelor în gospodăriile casnice. 85% din bovine sunt în gospodăriile casnice. Astfel, sectorul nu va înregistra niciodată performanţă. Cu porcinele situaţia e diferită în condiţiile în care gospodăriile casnice deţin circa 45% din efectiv.
”Pentru depăşirea problemelor din sectorul animalier este necesar ca acesta să fie finanţat, dar şi asistat, prin oferirea suportului pentru organizare şi dezvoltare. Dacă problema nu va fi soluţionată, atunci vor apărea disfuncţii ale pieţei cum e în cazul lactatelor. O bună parte a producţiei este importată. În atare condiţii nu putem vorbi de export cu excepţia unor poziţii tarifare pe care le are Republica Moldova cu CSI şi state terţe”, susţine Chivriga.
Sunt înregistrate schimbări slabe privind stabilitatea preţurilor, pieţei dar şi a producţiei. La culturile legumicole unde a crescut suprafaţa înfiinţărilor agricole, producţia a bătut pasul pe loc. Preţurile, la unele produse s-au majorat cu peste 50%. Acest lucru arată că există insuficientă producţie sau o parte din aceasta se erodează calitativ. Evident, deficitul este suplinit cu producţia de import şi acest lucru duce la majorarea preţurilor.
Deşi, Republica Moldova este o ţară preponderent agricolă, evidenţele arată că de fapt moldovenii nu fac agricultură performantă , desigur cu unele excepţii. Acest lucru este exemplificat prin randamentele mai mici ale culturilor agricole comparativ cu unele state europene cu care ţara noastră intră în competiţie. Este adevărat, suma subvenţiilor în UE este mai mare comparativ cu Republica Moldova. Ţara noastră a înregistrat unele reuşite cu privire la dotarea tehnică, procurarea echipamentelor necesare pentru producţie dar şi stimularea activităţilor tinerilor antreprenor. Însă apare o problemă, creşterea restanţelor la subvenţii ceea ce creează dificultăţi fermierilor. Or, din numărul mare de măsuri ar trebui să fie făcută o prioritizare. Şi aici e necesar ca decidenţii să poarte discuţii cu agricultorii care măsuri au impact imediat şi care pe termen lung.
În ceea ce priveşte comerţul internaţional este bine că unii parteneri recurg la unele măsuri de apropiere. Este vorba de lista cu 200 de întreprinderi agreată de Chişinău cu Federaţia Rusă. Însă trebuie să ţinem cont de perioadele nefaste când o parte din agriculturi în perioada anilor 2005-2007 şi după 2013 au fost aruncaţi de pe piaţa rusă. Un lucru este cert că fermierii care înregistrează rezultate bune nu se vor mai întoarce pe piaţa din Est, care este una nesigură comparativ cu cea din UE. Accesul produselor agroalimentare moldoveneşti pe piaţa comunitară înregistrează o evoluţie pozitivă. În anul 2019, UE a majorat cotele pentru unele categorii de produse moldoveneşti. O parte din fermieri au învăţat cum să exporte, să producă, dar şi să devină vizibili în comerţul agricol. Este vorba de producătorii de struguri de masă, prune şi nuci, dar şi de produse procesate. De altfel, aceste companii sunt o punte de tracţiune pentru toată agricultura Republicii Moldova.
Chivriga a concluzionat că dacă există stabilitate, performanţă şi un segment de exportatori care unt vizibili pe alte pieţe înseamnă că agricultura are un potenţial care poate fi explorat.
”Pentru depăşirea problemelor din sectorul animalier este necesar ca acesta să fie finanţat, dar şi asistat, prin oferirea suportului pentru organizare şi dezvoltare. Dacă problema nu va fi soluţionată, atunci vor apărea disfuncţii ale pieţei cum e în cazul lactatelor. O bună parte a producţiei este importată. În atare condiţii nu putem vorbi de export cu excepţia unor poziţii tarifare pe care le are Republica Moldova cu CSI şi state terţe”, susţine Chivriga.
Sunt înregistrate schimbări slabe privind stabilitatea preţurilor, pieţei dar şi a producţiei. La culturile legumicole unde a crescut suprafaţa înfiinţărilor agricole, producţia a bătut pasul pe loc. Preţurile, la unele produse s-au majorat cu peste 50%. Acest lucru arată că există insuficientă producţie sau o parte din aceasta se erodează calitativ. Evident, deficitul este suplinit cu producţia de import şi acest lucru duce la majorarea preţurilor.
Deşi, Republica Moldova este o ţară preponderent agricolă, evidenţele arată că de fapt moldovenii nu fac agricultură performantă , desigur cu unele excepţii. Acest lucru este exemplificat prin randamentele mai mici ale culturilor agricole comparativ cu unele state europene cu care ţara noastră intră în competiţie. Este adevărat, suma subvenţiilor în UE este mai mare comparativ cu Republica Moldova. Ţara noastră a înregistrat unele reuşite cu privire la dotarea tehnică, procurarea echipamentelor necesare pentru producţie dar şi stimularea activităţilor tinerilor antreprenor. Însă apare o problemă, creşterea restanţelor la subvenţii ceea ce creează dificultăţi fermierilor. Or, din numărul mare de măsuri ar trebui să fie făcută o prioritizare. Şi aici e necesar ca decidenţii să poarte discuţii cu agricultorii care măsuri au impact imediat şi care pe termen lung.
În ceea ce priveşte comerţul internaţional este bine că unii parteneri recurg la unele măsuri de apropiere. Este vorba de lista cu 200 de întreprinderi agreată de Chişinău cu Federaţia Rusă. Însă trebuie să ţinem cont de perioadele nefaste când o parte din agriculturi în perioada anilor 2005-2007 şi după 2013 au fost aruncaţi de pe piaţa rusă. Un lucru este cert că fermierii care înregistrează rezultate bune nu se vor mai întoarce pe piaţa din Est, care este una nesigură comparativ cu cea din UE. Accesul produselor agroalimentare moldoveneşti pe piaţa comunitară înregistrează o evoluţie pozitivă. În anul 2019, UE a majorat cotele pentru unele categorii de produse moldoveneşti. O parte din fermieri au învăţat cum să exporte, să producă, dar şi să devină vizibili în comerţul agricol. Este vorba de producătorii de struguri de masă, prune şi nuci, dar şi de produse procesate. De altfel, aceste companii sunt o punte de tracţiune pentru toată agricultura Republicii Moldova.
Chivriga a concluzionat că dacă există stabilitate, performanţă şi un segment de exportatori care unt vizibili pe alte pieţe înseamnă că agricultura are un potenţial care poate fi explorat.
