CULTURĂ

Audrey Azoulay, fost ministru francez al Culturii, aleasă în funcţia de director general al UNESCO

post-img

Audrey Azoulay, fost ministru francez al Culturii, a fost aleasă în funcţia de director general al UNESCO, devansându-l pe contracandidatul ei din Qatar, Hamad Al-Kawari, la finalul mai multor tururi de scrutin, marcate de numeroase răsturnări de situaţie, dar şi de retragerea - anunţată joi - a Statelor Unite şi a Israelului din această agenţie internaţională, informează AFP.

Alegerea făcută de membrii Comitetului Executiv al UNESCO va trebui să fie însă validată şi de conferinţa generală a celor 195 de state membre, ce va avea loc pe 10 noiembrie. 

Informaţia a fost dezvăluită de Michael Worbs, preşedintele Comitetului Executiv al UNESCO, vineri seară, prin intermediul unui mesaj publicat pe Twitter, potrivit DPA.

La finalul ultimului tur al unui scrutin foarte strâns, început luni, cei 58 de membri ai Consiliului Executiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), au preferat-o pe candidata franceză în detrimentul reprezentantului din Qatar, cu 30 de voturi "pentru" şi 28 "împotrivă".

Audrey Azoulay a beneficiat şi de sprijinul Egiptului, al cărui candidat a fost eliminat înainte de ultimul tur de scrutin ce a avut loc vineri.

Autorităţile de la Cairo au cerut totuşi UNESCO, al cărei sediu general se află în capitala Franţei, "verificarea violărilor procedurale detectate de-a lungul întregului proces electoral", potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Egipt.

Candidatul din Qatar, care se afla în fruntea acestei curse electorale încă de la început, în pofida reapariţiei unor mai vechi acuzaţii de antisemitism, promovate în presă de Centrul Simon Wiesenthal Europe, nu a fost susţinut în unanimitate de ţările arabe, aflate în conflict cu autorităţile de la Doha.

În iunie, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egiptul au rupt relaţiile diplomatice cu Qatarul, pe care îl acuză că sprijină grupări extremiste şi că se apropie prea mult de politica Iranului.

Cele patru ţări menţionate au impus un embargo Qatarului, care a respins acuzaţiile formulate împotriva sa, considerând că acestea reprezintă un amestec în politica sa externă. 

Lupta a fost însă una aprigă pentru câştigarea poziţiei de lider al unei organizaţii deja fragilizată de disensiuni şi dificultăţi economice, căreia Statele Unite şi Israelul i-au dat "o lovitură dură" prin anunţul de joi referitor la retragerea lor, potrivit Irinei Bokova, fostul director general al organizaţiei.

Liderii de la Washington şi Tel Aviv au dorit astfel să îşi exprime exasperarea faţă de o organizaţie pe care o acuză că a devenit "anti-israeliană".

Statele Unite şi-au suspendat deja contribuţia financiară la UNESCO în 2011.

Decizia americană a fost considerată "o veste tristă" şi "un motiv de regret" sau chiar de "decepţie", la Paris şi la Moscova, în forurile conducătoare ale ONU şi UNESCO, dar şi în mediile culturale şi universitare americane.

Vineri, Berlinul a îndemnat pentru formarea unui "UNESCO puternic". Însă Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, a reamintit în acelaşi timp că guvernul german "critică de ceva timp politizarea muncii foarte importante" pe care o efectuează UNESCO "de către unii dintre membrii săi".

"Ne punem cu toţii speranţele în viitorul secretar general şi aşteptăm ca noua persoană care se va afla la conducere să implementeze reforme în cadrul organizaţiei", a adăugat el.

Potrivit unei declaraţii făcute vineri după-amiază de Audrey Azoulay în faţa jurnaliştilor, candidatura ei vizează mai ales "restaurarea eficienţei şi credibilităţii" agenţiei, care, după părerea ei, "traversează o criză politică profundă".