Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

"AI CARTE, AI PARTE!" Concursul zilei - Dimitrie Cantemir, domnitor şi savant umanist

Dimitrie Cantemir, născut în data de 26 octombrie 1673, în localitatea Silişteni din comuna Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeţul Vaslui, a fost domn al Moldovei în perioada 1693 - 1710, dar şi un mare cărturar al umanismului românesc. A fost enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog şi compozitor.

George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinţ moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.”
 
Dimitrie Cantemir a fost fiul lui Constantin Cantemir şi al Anei. La 15 ani a fost nevoit să plece la Constantinopol, unde a stat 17 ani ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă, înlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.
 
În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii, s-au oglindit cele mai mari probleme ce ţin de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.
 
Pentru Cantemir, scrisul era singura modalitate de a se afirma într-o lume în care domina abilitatea politică, minciuna, lăcomia şi necinstea. Divanul, Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul, scrisă în română şi tipărită la Iaşi, în 1698, este prima lucrare filosofică românească. În ea sunt reflectate disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conştiinţă. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte vieţuitoare, face din om un stăpân al lumii.
 
Istoria ieroglifică, scrisă în română de Cantemir la Constantinopol, în perioada 1703-1705, este considerată o primă încercare de roman socio-politic. Subiectul scrierii îl constituie aventurile complicate ale vieţii politice ale vremii, în care, deşi toate personajele sunt animale, îi reprezintă, de fapt, pe contemporanii autorului. Este analizat conflictul dintre Brâncoveni şi Cantemireşti pentru ocuparea tronului Moldovei, pus la cale de către Mihail Racoviţă, o rudă a domnitorului din Ţara Românească, în defavoarea fraţilor Cantemir. Neînţelegerile au avut loc între anii 1688-1705 şi sunt prezentate sub formă de alegorie a luptei dintre Ţara Păsărilor şi Ţara Patrupedelor, desfăşurate timp de 17 ani.

Titlul complet al scrierii cunoscute ca Istoria ieroglifică este "Istoriia ieroglifică în doăsprădzece părţi împărţită, aşijderea cu 760 de sentenţii frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor streine tâlcuitoare.”
 
Deşi de-a lungul timpului “Istoria ieroglifică” a fost considerată roman, pamflet politic, epopee, satiră socială, carte de memorii, eseu, poem sau spectacol cu măşti, ea nu poate fi încadrată într-o specie anumită. Şi asta pentru că este alcătuită în stil baroc, care, sub pretextul urii şi răzbunării, scoate în evidenţă ideile filosofice şi neliniştile lui Cantemir despre condiţia omului în lume, fapt ce l-a determinat pe Lucian Blaga să-l numească „Inorogul alb” al gândirii româneşti.
 
Dimitrie Cantemir a murit pe moşia sa, Dimitrievka, la Harkov în 1723 şi a fost înmormântat în Rusia. Actualmente, osemintele sale se află în Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

În cadrul Campaniei "AI CARTE, AI PARTE", lansată de TVR MOLDOVA pentru telespectatorii Matinalilor, vă invităm să participaţi la un nou concurs pe pagina de Facebook a Matinalilor, de luni până joi. În baza unui material informativ, va fi adresată o întrebare, iar cel care va răspunde primul va accede în etapa finală, care va avea loc în fiecare zi de vineri. Cel mai activ şi ingenios se va alege cu o carte electronică, care va conţine 600 de volume de cărţi în limba română.

Campania "AI CARTE, AI PARTE" se desfăşoară în perioada 26 iunie - 31 august 2018, iar scopul este să promovăm literatura română şi să motivăm generaţiile de toate vârstele să citească.

Similare
RECOMANDĂRI