Este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Pentru creştini este zi de doliu, o zi pe care credincioşii o petrec în rugăciune şi pe care o cinstesc mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Vinerea Mare se numeste şi Vinerea Seacă, pentru că este zi de post negru, nu se mănâncă, se bea numai apă toata ziua.
Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creştină numite Triduum Sacrum, alături de Joia Mare şi Sâmbăta Mare.
În Vinerea Mare, în mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf, pânza care are pe ea chipul Mântuitorului, pe sub care trec credincioşii până în după-amiaza zilei de sâmbătă.
Slujbele din această zi cuprind: Denia de Joi seara, în timpul căreia se citesc cele douăsprezece Evanghelii care vorbesc despre Pătimirile Domnului; Ceasurile împărăteşti au loc vineri dimineaţa, apoi Vecernia, în timpul căreia se face şi „Punerea în mormânt“ sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii spre închinare şi Pavecerniţa.
Tradiţii în Vinerea Mare
În mai multe locuri din ţară este refăcut drumul crucii. Cel mai lung traseu este la Lupeni, în judeţul Hunedoara, acolo unde mii de pelerini străbat an de an câte zece kilometri din oraş până la schitul Straja, aflat la altitudinea de 1 440 de metri.
Drumul crucii este refăcut în mod simbolic şi din Arad până la Mânăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră.
În ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, nu se ară, nu se seamană şi nu se sădesc pomi, pentru că nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă sau să spele rufe.
În Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun şi mănos, iar dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.
