Discursul prin care Regele a condamnat atât nazismul, cât şi comunismul a fost unul dintre cele mai impresionante discursuri rostite de-a lungul istoriei de Majestatea Sa. Un discurs în care a cuprins esenţa destinului tragic pe care l-a avut şi pe care l-a dedicat marii sale iubiri: România.
Discursul a fost rostit în 2006, la Palatul Cotroceni, cu ocazia condamnării comunismului, regim care a dus la înlăturarea Majestăţii Sale şi la instaurarea a 42 de ani de dictatură pentru România.
"Viaţa mea a fost o lungă şi loială aşteptare. Aşteptarea ca Europa să-şi vină în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăşi.
Răbdarea poate fi uneori o armă împotriva destinului istoric. Aşteptarea şi credinţa, iubirea şi simţul datoriei! Familia mea şi cu mine am muncit mult - pentru o Românie democratică, prosperă, liberă şi demnă!
Nu vom înceta să facem acest lucru până la sfârşitul zilelor noastre, convinşi fiind că instituţia Casei Regale este parte a identităţii noastre statale şi naţionale!
Comunismul s-a născut în România în acelaşi an cu mine, în 1921.
Faptul că dumneavoastră îl condamnaţi astăzi mă face să cred că i-am supravieţuit! Aşa să ne ajute Dumnezeu!".
