Preşedintele României Klaus Iohannis a reiterat faptul că dezvoltarea comunităţilor locale nu poate fi realizată în absenţa fondurilor care nu doar că trebuie să fie suficiente pentru a acoperi nevoile de pe plan local, ci trebuie să aibă şi o alocare predictibilă. Klaus Iohannis a vorbit despre programele de care beneficiază APL din România şi care aduc beneficii comunităţilor locale, dar şi despre îmbunătăţirea unora dintre acestea.

„Accesarea fondurilor europene trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare administraţie din România iar mulţi aleşi locali au făcut lucruri admirabile cu aceşti bani”. În altă ordine de idei, preşedintele de la Cotroceni a vorbit despre educaţie. „Copiii din mediul rural trebuie să beneficieze de aceleaşi condiţii ca şi cei care învaţă în marile oraşe."

Totodată, Klaus Iohannis a afirmat că este nevoie de a moderniza şi a eficientiza  Administraţia Publică.  „APL trebuie să răspundă exigenţelor actuale şi să se afle mereu în slujba cetăţeanului. Este absolut esenţial ca transparenţa, integritatea, profesionalismul, corectitudinea şi meritocraţia să guverneze APC şi APL, astfel încât calitatea vieţii cetăţenilor să se îmbunătăţească iar serviciile oferite de instituţiile publice să fie la cel mai înalt nivel." Preşedintele s-a arătat convins de faptul că satul românesc are un potenţial uriaş de dezvoltare, adevăr despre care vorbesc şi străinii care vizitează România. „Potenţialul rural trebuie să fie pus în valoare mai bine şi mai eficient", a punctat preşedintele român. Klaus Iohannis i-a asigurat pe aleşii locali de tot sprijinul pentru a găsi împreună cele mai bune soluţii, deoarece primarii sunt parte a procesului de modernizare.

 Preşedintele CALM, copreşedintele Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova Tatiana Badan a vorbit despre rolul satului, al comunei din Republica Moldova în păstrarea  culturii, limbii şi conştiinţei naţionale. „Anume în Republica Moldova înţelegi cu adevărat sensul cuvintelor marelui Lucian Blaga că „Veşnicia s-a născut la SAT "! În  Republica Moldova, anume satul moldovenesc este cel care a salvat şi a păstrat limba, cultura, tradiţia şi conştiinţa naţională. Trebuie să ajutăm satul să-şi recapete viaţa", a afirmat Tatiana Badan.

Potrivit Tatianei Badan, abordările anterioare ale României şi Uniunii Europene în raport cu Republica Moldova urmează a fi revăzute deoarece, în loc de progres, în ultimii ani Republica Moldova  a cunoscut regrese importate în majoritatea domeniilor:  justiţie,  stat de drept, democraţie locală etc.  „Credem că a venit timpul ca România şi instituţiile Europene să-şi revizuiască abordarea în raport cu Republica Moldova şi să se reorienteze spre stabilirea unui parteneriat strategic şi direct cu autorităţile publice locale din Republica Moldova." Preşedintele CALM a vorbit despre necesitatea creării unor programe speciale de dezvoltare /finanţare, cu acces direct pentru APL din RM sau acordarea accesului  la programele  existente ale UE destinate dezvoltării regionale şi locale, în comun cu APL din Romania şi alte ţări ale UE.

„Dvs, cei care sunteţi deja în acest spaţiu al Uniunii Europene, vă rugăm să ne susţineţi, ca prin intermediul Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova să promovăm interesele APL pentru a aduce statul nostru mai aproape de Uniunea Europeană." La rugămintea Tatianei Badan adresată preşedintelui României de a nu uita de autorităţile locale din Republica Moldova, Klaus Iohannis a afirmat că niciodată nu uită de noi.

Directorul executiv al CALM Viorel Furdui: „Ne dorim să fie identificate unele  posibilităţi de a ţine cont de poziţia celor care reprezintă comunităţile locale"

La întrevederea primarilor cu premierul interimar al României Ludovic Orban, directorul executiv al CALM Viorel Furdui a vorbit despre dimensiunea locală a relaţiilor România-Republica Moldova.  „Apreciem foarte mult suportul de care beneficiază în ultimii ani colectivităţile locale din Republica Moldova. În acelaşi timp, am dori să atragem atenţia asupra faptului că nu întotdeauna suntem bine înţeleşi şi nu întotdeauna vocea autorităţilor locale este bine auzită. Încă din 2013, împreună cu Asociaţia Comunelor din România am creat Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova, prin intermediul căruia vrem să se înţeleagă mai bine care sunt realităţile din Republica Moldova, ceea ce credem că poate avea efecte pozitive asupra dezvoltării locale."

Directorul executiv al CALM a fost de părere că tot suportul României destinat Republicii Moldova trebuie să fie condiţionat de reforme reale, de luptă adevărată cu corupţia, prin focusarea atenţiei către nevoile autorităţilor publice locale. „Ne dorim foarte mult ca vocea APL să fie ascultată în elaborarea politicilor României ce vizează Republica Moldova, să fie identificate unele formate şi posibilităţi de a ţine cont de poziţia celor care reprezintă comunităţile locale. Este important să fim auziţi atunci când se elaborează programe pentru Republica Moldova, când sunt puse în discuţie problemele din statul nostru pentru a nu ajunge în situaţia de a constata că oamenii nu cunosc despre sprijinul pe care îl acordă România Republicii Moldova."

Premierul României Ludovic Orban: „Ne interesează să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din RM"

Premierul României Ludovic Orban a menţionat că se cunoaşte foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. „Ne interesează, într-o măsură foarte mare, să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din RM. Ne gândim la un mecanism care să ajute localităţile din România înfrăţite cu localităţi din Republica Moldova, să poată să aibă finanţările necesare pentru a implementa proiectele convenite cu primarii din Republica Moldova."

Potrivit vicepreşedintelui A.Co.R., primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa Mariana Gâju, la Adunarea Generală a A.Co.R au fost prezenţi preşedintele României, premierul şi reprezentanţii Guvernului „pentru că acolo sunt deciziile politice pe care noi trebuie să le aplicăm întocmai în teren." Despre aleşii locali din Republica Moldova Mariana Gâju a spus că îi întâlneşte în România, dar şi în instituţiile Europene, zbătându-se pentru ca Uniunea Europeană să accepte prezenţa Republicii Moldova în rândurile sale.

În cadrul Adunării Generale a A.Co.R a avut loc şi secţiunea dedicată evidenţierii persoanelor cu activitate îndelungată în domeniul administraţiei publice locale din România şi Republica Moldova. Primarul oraşului Criciova Valentin Guţan a obţinut distincţia "Cel mai longeviv primar al oraşelor din Republica Moldova", iar primarul satului Budesti, Municipiul Chisinau Nina Costiuc a obtinut premiul "Cel mai longeviv primar al satelor şi al comunelor din RM".

Evenimentul de la Bucureşti s-a desfăşurat sub patronajul preşedintelui României Klaus-Werner Iohannis. Klaus Iohannis a fost primar al oraşului Sibiu din 2000 şi până în 2014, când a fost ales preşedinte al României.