Necesitatea cooperării internaţionale, experienţele Cehiei în domeniul antreprenorial, care ar fi cele mai atractive domenii pentru investitorii cehi şi cum am putea îmbunătăţi, extinde comerţul şi investiţiile între Cehia şi Republica Moldova aflaţi din interviul cu Zdenek Krejci, ambasadorul Cehiei în Republica Moldova realizat de echipa TVR MOLDOVA.
- Domnule ambasador, Ziua Cehoslovaciei independente este sărbătorită la sfârşitul lunii octombrie. Anul trecut a avut loc aniversarea de 100 de ani. Cum aţi descrie cele mai importante şi definitorii momente pentru poporul ceh în cei 100 de ani cu perioade dificile şi tulburi, dar şi cu realizări importante?
- Întâmplător sau nu, avem o mulţime de date importante care au precedat anii 1980. Nu este vorba doar de anul 1918, când a fost fondat statul cehoslovac, dar şi de 1938, - ocuparea Cehoslovaciei şi dispariţia statului. Apoi au urmat anii 1948 - puciul comunist, 1968 - încercarea de modernizare a statului socialist şi „Primăvara de la Praga”, 1989 - sfârşitul comunismului şi tranziţia spre un stat democratic. Vreau să spun că atunci când ne referim la aceşti ani tulburători, vorbim nu doar de perioada de la 1918 încoace, ci la toate acele momente istorice, de la care încercăm să tragem concluzii din ceea ce am învăţat, chiar dacă nu este atât de uşor să înveţi din istorie. Poate una dintre cele mai importante concluzii ale ultimilor 100 de ani este că nu putem face orice de unii singuri. Republica Cehă este un stat destul de dezvoltat, nu este un stat slab, dar oricum avem nevoie de aliaţi. Asta nu înseamnă să ne subordonăm anumitor state în particular, ci să ne unim eforturile, să încercăm să rezolvăm problemele împreună, fie că este vorba de securitate, de apărare în cadrul NATO sau de cooperare economică şi politică în cadrul Uniunii Europene. Deci, cred că aceasta este una dintre concluziile pe care le-am tras şi pe care le urmăm în politicile noastre independente, dar şi în colaborare cu alte state ale Uniunii Europene.
- Deci, necesitatea cooperării internaţionale ar fi una dintre lecţiile pe care le-aţi învăţat pe parcursul ultimilor 100 de ani?
- Da, nu putem acţiona singuri.
- Domnule ambasador, având această experienţă, ce sfaturi mai importante aţi da Republicii Moldova ca să reuşească şi ea să se alăture statelor mai dezvoltate?
- Cred că cel mai important lucru este să ai o situaţie generală favorabilă antreprenoriatului, taxelor şi sistemului judiciar. Atunci când închei un contract, trebuie să fii sigur că acesta va fi respectat şi că în caz contrar, sistemul judiciar îşi va face treaba. Desigur, există importante domenii precum infrastructura, drumurile, dar aş adăuga aici şi importanţa spiritului general din societate. Cetăţenii trebuie să fie activi, creativi, întreprinzători. Este ceva pozitiv care înseamnă să creezi ceva nou. Ceea ce ţi-ar aduce beneficii ţie personal, dar şi oamenilor din jurul tău.
- Aţi menţionat spiritul antreprenorial, care este destul de important. Totuşi, experienţele Cehoslovaciei şi fostei Uniuni Sovietice se aseamănă într-o oarecare măsură pentru că au avut o legislaţie socialistă comună. Totuşi, se pare că în cazul Republicii Moldova, acest spirit antreprenorial este subdezvoltat din cauza anterioarei apartenenţe a statului la Uniunea Sovietică. În ce mod, credeţi că ar putea fi cizelat şi dezvoltat acest spirit?
- Poate că ar fi o întrebare potrivită pentru politicienii dumneavoastră, care ar putea promova această idee şi ar putea crea un sistem favorabil modernizării. Ca să facem diferenţa faţă de Uniunea Sovietică, noi am trecut prin socialism timp de doar 40 de ani. Să ne amintim ce au făcut companiile noastre mari, antreprenorii şi nu doar ei. Îmi aduc aminte ce a făcut şi bunelul meu în calitate de mic proprietar de magazin. Şi aceşti 40 de ani ne-au dăunat destul de mult, dar nu atât de mult cum s-ar fi întâmplat timp de 80 de ani în componenţa Uniunii Sovietice. Am avut un destin un pic mai favorabil.
- Aţi fost un pic mai norocoşi. Fluxul comercial între cele două state reprezintă în jur de 80 de milioane de euro, ceea ce este mult sub potenţialul celor doua state. Cum am putea îmbunătăţi, extinde comerţul şi investiţiile?
- După cum am spus anterior, în Republica Cehă există destul capital liber şi indistria, economia noastră se extind. Deci, ne-am dori o cooperare cu Republica Moldova.
- Ce domenii credeţi că ar fi cele mai atractive pentru investitorii cehi?
- Ne-am dori o cooperare în domeniul automatizării, dar şi în multe alte domenii în care companiile din Republica Moldova ar fi interesante pentru noi, în afară de acele companii care activează în domeniul software. Însă, după cum am spus, sistemul economic trebuie îmbunătăţit. Totodată, vorbind la general, avem anumite produse tradiţionale moldoveneşti cunoscute în Cehia, cum sunt în special vinurile, dar pe care ar trebui să le promovaţi mai mult.
- Adică beţi şi vin, nu doar bere?
- Producem şi noi vinuri, dar nu se consumă atât de mult ca berea. Deci, importăm destul de mult vin, dar producătorii moldoveni ar trebui să pună mai mult accent pe marketing, - să vândă nu doar mărci mai ieftine, ci şi produs mai sofisticat, care necesită mai multă competenţă.
- Anumite companii cehe au implementat în Republica Moldova proiecte foarte bune precum este „Ungheni Bypass Road”, sistemul electronic de stocare. Sunt şi alte proiecte care au beneficiat de asistenţă cehă în Republica Moldova precum este programul de dezvoltare „Aid for trade”. Aţi putea enumera câteva proiecte care credeţi că ar avea un impact de lungă durată?
- Aş menţiona că am contribuit la implementarea registrului de vinuri şi vinării din Republica Moldova, şi desigur, dacă vrei să produci şi să vinzi vin bun, trebuie să ai un sistem care să asigure procesul de la creşterea viţei-de-vie până la producţie. Am propus un sistem similar celui ceh, care nu este foarte scump, dar funcţionează destul de bine şi consider că va avea un impact de lungă durată. Republica Cehă a fost de asemenea una dintre ţările care a introdus normele europene în construcţii. Deci, casele din Republica Moldova vor fi ridicate în conformitate cu standarde înalte. De asemenea, Cehia ajută companiile moldoveneşti să-şi exporte producţia în Uniunea Europeană pentru că se face la standarde europene. Şi aici văd un impact de lungă durată. Aş mai menţiona un domeniu, care la figurat vorbind este unul „mai soft”. Mă refer la cel demografic, care ţine de recensăminte. Dacă vrei să implementezi un plan, un program, trebuie să cunoşti numărul populaţiei, după un sistem exact, iar noi stăm destul de bine la acest capitol. Poate nu arată prea impresionant, dar este un principiu de bază pentru buna funcţionare a unui stat.
- Aşa este. Nu e neapărat să fie impresionant pentru a fi important, şi în acelaşi timp semnificativ. Republica Cehă dispune de o industrie înfloritoare a automatizării, în timp ce Republica Moldova şi-a dezvoltat abia recent anumite capacităţi în acest domeniu, în special în cadrul Zonelor Economice Libere. Care sunt posibilităţile pentru o cooperare mai strânsă în acest domeniu? Le-aţi menţionat şi mai devreme, dar cum anume credeţi că ne-am putea orienta capacităţile în acest domeniu?
- Cred că trebuie să aveţi companii mai active. Suntem interesaţi de Zonele Economice Libere, care lucrează destul de bine. Una dintre probleme este lipsa forţei de muncă. Forţa de muncă începe să lipsească în Republica Moldova. Dar după cum am spus, pentru progres este nevoie de un climat general favorabil şi companii mai active.
- Avem companii germane, dar şi austriece. Desigur, nu producem automobile ca statul ceh. Poate la un moment dat, în viitor, vom fi capabili să producem automobile. Poate chiar Skoda, dacă Skoda se va extinde şi la noi în câţiva ani. Dar aveţi dreptate, avem nevoie de forţă de muncă pentru a putea purcede la asamblarea automobilelor. Pentru moment fabricăm cabluri şi alte piese, dar desigur, acest lucru (n.r. producerea automobilelor) necesită o instruire mai minuţioasă. Sunteţi implicaţi de asemenea, în proiecte sociale, de asistenţă pentru persoane cu dizabilităţi, de susţinere cu echipamente medicale, de renovare a grădiniţelor, de incluziune socială. Ce vă motivează să faceţi aceste lucruri?
- O parte din cooperarea noastră pentru dezvoltare are loc nemijlocit cu populaţia, fără implicarea organizaţiilor de stat. Este un lucru important. Este un lucru concret făcut pentru oameni. Am realizat numeroase proiecte în ultimii 20-30 de ani şi acum putem împărtăşi această experienţă. Nu doar donaţiile de echipament sau reparaţiile sunt importante. Aş menţiona alte câteva proiecte foarte drăguţe, cum este de exemplu „Home Care”, prin care ajutăm oamenii să se dezvolte, să fie susţinuţi la ei acasă de către membrii familiei sau să meargă o dată pe săptămână la un centru de specialitate. Deci, - să nu fie nevoiţi să se afle tot timpul în spital sau la o casă de bătrâni. Aşadar, este (n.r. un proiect) foarte util oamenilor, dar şi statului pentru că spitalele nu au suficiente locuri de internare. Credem că acest tip de programe este foarte eficient. De asemenea, susţinem centre pentru persoanele cu dizabilităţi. Ei nu sunt trimişi să locuiască într-o instituţie centralizată, dar pot avea un mod de viaţă în condiţii aproape normale. Deci, încercăm să împărtăşim şi altor state experienţa pe care am acumulat-o pe parcursul ultimelor decenii.
- Deci această solidaritate socială este importantă în orice societate?
- Da. Este important să existe nu doar acest sistem vechi centralizat, unul necesar, dar nu atât de extins. Multe lucruri pot fi făcute pentru oameni în mod descentralizat.
- Deci, se economisesc şi bani, iar aceşti oameni sunt incluşi totodată mult mai bine în societate. Aţi putea să ne spuneţi mai multe despre bursele de studii oferite de statul ceh? Câţi moldoveni au studiat în cadrul acestora şi în ce domenii?
- Numărul lor nu este foarte mare. Dar trebuie să spun că ei beneficiază de mai multe extensii direct din partea universităţilor. Dacă studentul învaţă un an în instituţiile cehe, iar apoi îşi continuă studiile în Cehia, el este considerat student ceh. În noile condiţii, el nu achită taxe universitare, este susţinut şi are mai multe oportunităţi dacă mai cunoaşte pe deasupra şi limba. Bursele sunt oferite în domenii mai puţin dezvoltate aici. Este vorba de domeniul tehnic, de studii în economie... De exemplu, nu susţinem jurişti pentru că şi aşa aveţi destui. Deci, nu are rost ca (n.r. acest domeniu) să fie studiat în Cehia. Noi ne orientăm spre domenii de care are nevoie Republica Moldova.
- Ce evenimente culturale cu participarea artiştilor cehi planificaţi pentru acest an, 2019?
- Nu cred că manifestările culturale ar fi fost planificate foarte concret pe termen lung, dar în mod tradiţional...
- Atunci care dintre ele v-ar bucura mai mult?
- Suntem buni la muzică. Este o tradiţie şi o continuăm în cadrul filarmonicilor naţionale. Pentru luna aprilie planificăm un program de muzică cu orgă. Avem o şcoală de orgă foarte bună. Tradiţională este cooperarea în domeniul folclorului. Este un domeniu de interes reciproc. Şi vom vedea ce ne mai aduce timpul. Avem tradiţia colaborării între bibliotecile cehe şi cele din Republica Moldova. Deci, încercăm să familiarizăm cetăţenii Republicii Moldova cu ceea ce înseamnă cultura cehă în toate modurile posibile.
- Întâmplător sau nu, avem o mulţime de date importante care au precedat anii 1980. Nu este vorba doar de anul 1918, când a fost fondat statul cehoslovac, dar şi de 1938, - ocuparea Cehoslovaciei şi dispariţia statului. Apoi au urmat anii 1948 - puciul comunist, 1968 - încercarea de modernizare a statului socialist şi „Primăvara de la Praga”, 1989 - sfârşitul comunismului şi tranziţia spre un stat democratic. Vreau să spun că atunci când ne referim la aceşti ani tulburători, vorbim nu doar de perioada de la 1918 încoace, ci la toate acele momente istorice, de la care încercăm să tragem concluzii din ceea ce am învăţat, chiar dacă nu este atât de uşor să înveţi din istorie. Poate una dintre cele mai importante concluzii ale ultimilor 100 de ani este că nu putem face orice de unii singuri. Republica Cehă este un stat destul de dezvoltat, nu este un stat slab, dar oricum avem nevoie de aliaţi. Asta nu înseamnă să ne subordonăm anumitor state în particular, ci să ne unim eforturile, să încercăm să rezolvăm problemele împreună, fie că este vorba de securitate, de apărare în cadrul NATO sau de cooperare economică şi politică în cadrul Uniunii Europene. Deci, cred că aceasta este una dintre concluziile pe care le-am tras şi pe care le urmăm în politicile noastre independente, dar şi în colaborare cu alte state ale Uniunii Europene.
- Deci, necesitatea cooperării internaţionale ar fi una dintre lecţiile pe care le-aţi învăţat pe parcursul ultimilor 100 de ani?
- Da, nu putem acţiona singuri.
- Domnule ambasador, având această experienţă, ce sfaturi mai importante aţi da Republicii Moldova ca să reuşească şi ea să se alăture statelor mai dezvoltate?
- Cred că cel mai important lucru este să ai o situaţie generală favorabilă antreprenoriatului, taxelor şi sistemului judiciar. Atunci când închei un contract, trebuie să fii sigur că acesta va fi respectat şi că în caz contrar, sistemul judiciar îşi va face treaba. Desigur, există importante domenii precum infrastructura, drumurile, dar aş adăuga aici şi importanţa spiritului general din societate. Cetăţenii trebuie să fie activi, creativi, întreprinzători. Este ceva pozitiv care înseamnă să creezi ceva nou. Ceea ce ţi-ar aduce beneficii ţie personal, dar şi oamenilor din jurul tău.
- Aţi menţionat spiritul antreprenorial, care este destul de important. Totuşi, experienţele Cehoslovaciei şi fostei Uniuni Sovietice se aseamănă într-o oarecare măsură pentru că au avut o legislaţie socialistă comună. Totuşi, se pare că în cazul Republicii Moldova, acest spirit antreprenorial este subdezvoltat din cauza anterioarei apartenenţe a statului la Uniunea Sovietică. În ce mod, credeţi că ar putea fi cizelat şi dezvoltat acest spirit?
- Poate că ar fi o întrebare potrivită pentru politicienii dumneavoastră, care ar putea promova această idee şi ar putea crea un sistem favorabil modernizării. Ca să facem diferenţa faţă de Uniunea Sovietică, noi am trecut prin socialism timp de doar 40 de ani. Să ne amintim ce au făcut companiile noastre mari, antreprenorii şi nu doar ei. Îmi aduc aminte ce a făcut şi bunelul meu în calitate de mic proprietar de magazin. Şi aceşti 40 de ani ne-au dăunat destul de mult, dar nu atât de mult cum s-ar fi întâmplat timp de 80 de ani în componenţa Uniunii Sovietice. Am avut un destin un pic mai favorabil.
- Aţi fost un pic mai norocoşi. Fluxul comercial între cele două state reprezintă în jur de 80 de milioane de euro, ceea ce este mult sub potenţialul celor doua state. Cum am putea îmbunătăţi, extinde comerţul şi investiţiile?
- După cum am spus anterior, în Republica Cehă există destul capital liber şi indistria, economia noastră se extind. Deci, ne-am dori o cooperare cu Republica Moldova.
- Ce domenii credeţi că ar fi cele mai atractive pentru investitorii cehi?
- Ne-am dori o cooperare în domeniul automatizării, dar şi în multe alte domenii în care companiile din Republica Moldova ar fi interesante pentru noi, în afară de acele companii care activează în domeniul software. Însă, după cum am spus, sistemul economic trebuie îmbunătăţit. Totodată, vorbind la general, avem anumite produse tradiţionale moldoveneşti cunoscute în Cehia, cum sunt în special vinurile, dar pe care ar trebui să le promovaţi mai mult.
- Adică beţi şi vin, nu doar bere?
- Producem şi noi vinuri, dar nu se consumă atât de mult ca berea. Deci, importăm destul de mult vin, dar producătorii moldoveni ar trebui să pună mai mult accent pe marketing, - să vândă nu doar mărci mai ieftine, ci şi produs mai sofisticat, care necesită mai multă competenţă.
- Anumite companii cehe au implementat în Republica Moldova proiecte foarte bune precum este „Ungheni Bypass Road”, sistemul electronic de stocare. Sunt şi alte proiecte care au beneficiat de asistenţă cehă în Republica Moldova precum este programul de dezvoltare „Aid for trade”. Aţi putea enumera câteva proiecte care credeţi că ar avea un impact de lungă durată?
- Aş menţiona că am contribuit la implementarea registrului de vinuri şi vinării din Republica Moldova, şi desigur, dacă vrei să produci şi să vinzi vin bun, trebuie să ai un sistem care să asigure procesul de la creşterea viţei-de-vie până la producţie. Am propus un sistem similar celui ceh, care nu este foarte scump, dar funcţionează destul de bine şi consider că va avea un impact de lungă durată. Republica Cehă a fost de asemenea una dintre ţările care a introdus normele europene în construcţii. Deci, casele din Republica Moldova vor fi ridicate în conformitate cu standarde înalte. De asemenea, Cehia ajută companiile moldoveneşti să-şi exporte producţia în Uniunea Europeană pentru că se face la standarde europene. Şi aici văd un impact de lungă durată. Aş mai menţiona un domeniu, care la figurat vorbind este unul „mai soft”. Mă refer la cel demografic, care ţine de recensăminte. Dacă vrei să implementezi un plan, un program, trebuie să cunoşti numărul populaţiei, după un sistem exact, iar noi stăm destul de bine la acest capitol. Poate nu arată prea impresionant, dar este un principiu de bază pentru buna funcţionare a unui stat.
- Aşa este. Nu e neapărat să fie impresionant pentru a fi important, şi în acelaşi timp semnificativ. Republica Cehă dispune de o industrie înfloritoare a automatizării, în timp ce Republica Moldova şi-a dezvoltat abia recent anumite capacităţi în acest domeniu, în special în cadrul Zonelor Economice Libere. Care sunt posibilităţile pentru o cooperare mai strânsă în acest domeniu? Le-aţi menţionat şi mai devreme, dar cum anume credeţi că ne-am putea orienta capacităţile în acest domeniu?
- Cred că trebuie să aveţi companii mai active. Suntem interesaţi de Zonele Economice Libere, care lucrează destul de bine. Una dintre probleme este lipsa forţei de muncă. Forţa de muncă începe să lipsească în Republica Moldova. Dar după cum am spus, pentru progres este nevoie de un climat general favorabil şi companii mai active.
- Avem companii germane, dar şi austriece. Desigur, nu producem automobile ca statul ceh. Poate la un moment dat, în viitor, vom fi capabili să producem automobile. Poate chiar Skoda, dacă Skoda se va extinde şi la noi în câţiva ani. Dar aveţi dreptate, avem nevoie de forţă de muncă pentru a putea purcede la asamblarea automobilelor. Pentru moment fabricăm cabluri şi alte piese, dar desigur, acest lucru (n.r. producerea automobilelor) necesită o instruire mai minuţioasă. Sunteţi implicaţi de asemenea, în proiecte sociale, de asistenţă pentru persoane cu dizabilităţi, de susţinere cu echipamente medicale, de renovare a grădiniţelor, de incluziune socială. Ce vă motivează să faceţi aceste lucruri?
- O parte din cooperarea noastră pentru dezvoltare are loc nemijlocit cu populaţia, fără implicarea organizaţiilor de stat. Este un lucru important. Este un lucru concret făcut pentru oameni. Am realizat numeroase proiecte în ultimii 20-30 de ani şi acum putem împărtăşi această experienţă. Nu doar donaţiile de echipament sau reparaţiile sunt importante. Aş menţiona alte câteva proiecte foarte drăguţe, cum este de exemplu „Home Care”, prin care ajutăm oamenii să se dezvolte, să fie susţinuţi la ei acasă de către membrii familiei sau să meargă o dată pe săptămână la un centru de specialitate. Deci, - să nu fie nevoiţi să se afle tot timpul în spital sau la o casă de bătrâni. Aşadar, este (n.r. un proiect) foarte util oamenilor, dar şi statului pentru că spitalele nu au suficiente locuri de internare. Credem că acest tip de programe este foarte eficient. De asemenea, susţinem centre pentru persoanele cu dizabilităţi. Ei nu sunt trimişi să locuiască într-o instituţie centralizată, dar pot avea un mod de viaţă în condiţii aproape normale. Deci, încercăm să împărtăşim şi altor state experienţa pe care am acumulat-o pe parcursul ultimelor decenii.
- Deci această solidaritate socială este importantă în orice societate?
- Da. Este important să existe nu doar acest sistem vechi centralizat, unul necesar, dar nu atât de extins. Multe lucruri pot fi făcute pentru oameni în mod descentralizat.
- Deci, se economisesc şi bani, iar aceşti oameni sunt incluşi totodată mult mai bine în societate. Aţi putea să ne spuneţi mai multe despre bursele de studii oferite de statul ceh? Câţi moldoveni au studiat în cadrul acestora şi în ce domenii?
- Numărul lor nu este foarte mare. Dar trebuie să spun că ei beneficiază de mai multe extensii direct din partea universităţilor. Dacă studentul învaţă un an în instituţiile cehe, iar apoi îşi continuă studiile în Cehia, el este considerat student ceh. În noile condiţii, el nu achită taxe universitare, este susţinut şi are mai multe oportunităţi dacă mai cunoaşte pe deasupra şi limba. Bursele sunt oferite în domenii mai puţin dezvoltate aici. Este vorba de domeniul tehnic, de studii în economie... De exemplu, nu susţinem jurişti pentru că şi aşa aveţi destui. Deci, nu are rost ca (n.r. acest domeniu) să fie studiat în Cehia. Noi ne orientăm spre domenii de care are nevoie Republica Moldova.
- Ce evenimente culturale cu participarea artiştilor cehi planificaţi pentru acest an, 2019?
- Nu cred că manifestările culturale ar fi fost planificate foarte concret pe termen lung, dar în mod tradiţional...
- Atunci care dintre ele v-ar bucura mai mult?
- Suntem buni la muzică. Este o tradiţie şi o continuăm în cadrul filarmonicilor naţionale. Pentru luna aprilie planificăm un program de muzică cu orgă. Avem o şcoală de orgă foarte bună. Tradiţională este cooperarea în domeniul folclorului. Este un domeniu de interes reciproc. Şi vom vedea ce ne mai aduce timpul. Avem tradiţia colaborării între bibliotecile cehe şi cele din Republica Moldova. Deci, încercăm să familiarizăm cetăţenii Republicii Moldova cu ceea ce înseamnă cultura cehă în toate modurile posibile.
