TVR MOLDOVA vă prezintă un interviu în excusivitate cu E.S Oswaldo Biato Júnior, ambasadorul Braziliei în Ucraina şi Republica Moldova,
- Bună ziua, domnule Ambasador!
- Bună ziua!
- Vă aducem sincere mulţumiri pentru că aţi acceptat acest interviu.
- Este o onoare pentru mine.
- Prima întrebare pe care aş dori să V-o adresez este legată de pandemie, deoarece toată lumea vorbeşte despre asta acum şi, desigur, este o criză foarte gravă în întreaga lume. Brazilia a înregistrat până acum aproximativ o sută patruzeci de mii de morţi cu milioane de persoane infectate. Întrebarea mea este: ce face guvernul pentru a reduce aceste cifre şi ce ar putea învăţa Moldova din experienţa braziliană în combaterea Corona virusului?
- Ei bine, cred că experienţa Braziliei diferă mult de cea a Moldovei la acest capitol. Brazilia este o ţară enormă în termeni de suprafaţă, fiind mai mare decât întreg teritoriu al Europei de Vest. Are două sute unsprezece milioane de locuitori. Avem niveluri diferite de trai şi regiuni diferite, deci este foarte dificil să avem o politică centralizată, la fel ca şi în SUA, de altfel. Deci, în Brazilia este statul, sediile plus municipalităţile responsabile de luarea deciziilor. În cazul în care situaţia devine extrem de gravă într-o anumită zonă, organele competente introduc măsuri mai stricte, et cetera, et cetera, iar când situaţia se ameliorează, aceste măsuri sunt eliminate ... acest lucru se face la nivel regional. Moldova este, desigur, o ţară mai mică, nu este una foarte mare în termeni de suprafaţa teritorială şi este posibil ca totul să fie făcut într-un mod mai centralizat. Din păcate aceasta nu este şi în situaţia cu Brazilia. Nu sunt sigur că s-ar putea învăţa multe din experienţa noastră în acest domeniu, pentru că în asemenea ţări uriaşe precum Brazilia, India, SUA, este foarte dificil să combaţi cu succes pandemia, din cauza faptului că există un sector informal/neoficial foarte mare. Persoanele care activează neoficial nu primesc niciun ban dacă nu lucrează. Din acest motiv, chiar dacă situaţia este dificilă, ei, de multe ori, sunt forţaţi să iasă la locul de muncă pentru a-şi câştiga existenţa, iar în ţările mai dezvoltate majoritatea oamenilor au locuri de muncă regulate şi sunt sprijiniţi de programele oficiale, iar companiile le păstrează salariile, chiar dacă nu produc nimic în această perioadă. Deci, cred că situaţia noastră nu este actuală pentru Republica Moldova.
- Înţeleg. Totuşi, este foarte important ceea ce aţi spus şi anume dimensiunea şi caracterul informal al economiei. Brazilia este a noua cea mai mare economie din lume în diferite sectoare, cum ar fi: agricultură, producţie, minerit şi servicii, iar când vine vorba de producţie, care este cheia succesului Braziliei, în afară de a fi o piaţă internă imensă, cu mulţi clienţi?
Ei bine, cred că trebuie să vă povestesc câte ceva din istoria ţării, deoarece Brazilia a fost foarte slabă ca ţară agrară, practic producând şi exportând doar cafea până în anii 1930 - 1940. În timpul celui de-al doilea război mondial, importurile şi mărfurile fabricate din Europa şi oriunde au fost oprite din cauza războiului. Şi, prin urmare, primul aflux real al Braziliei a început în anii patruzeci. La sfârşitul anilor cincizeci, s-a decis la un moment dat să fie explorat fluxul uriaş de pământuri în vederea consolidării economiei braziliene pentru a dezvolta producerea pe teritoriul Braziliei. Înlocuirea importurilor, politica Comisiei Naţionale pentru Creşterea Economică în America Latină ne-a determinat să avem o industrializare destul de puternică şi pe piaţa internă, dar în cele din urmă, a rezultat că companiile noastre nu au fost foarte eficiente, deoarece acestea nu puteau concura cu companiile străine din cauza decalajelor tehnologice uriaşe, maşinile din Brazilia erau cu 10 sau 15 ani mai depăşite decât cele moderne din Europa. Astfel, în jurul anului 1991 am decis să începem liberalizarea importurilor noastre şi să ne adaptăm acestei noi economii globalizate. A fost depus un efort grozav în ultimii 20 de ani pentru a atinge acest obiectiv. Una dintre problemele pe care le-am întâmpinat a fost boom-ul şi ciclurile de mărfuri. Suntem puternici în domeniul exportului, boabe, uleiuri, petrol etc. Ca rezultat al unui volum mare de mărfuri dolarul a scăzut mult în Brazilia, ceea ce înseamnă că importurile s-au ieftinit mult, cota de piaţă din propria noastră industrie fiind eliminată. Ne-am luptat cu aceste probleme, iar în final din cele 35% a PIB-ului în 1995, acum am ajuns la o cifră drastic scăzută de doar 11%. Deci, sectorul agricol a suferit un declin puternic. Totuşi, încercăm să compensăm acest lucru analizând noile industrii, analizând industriile de servicii de înaltă tehnologie, tehnologia informaţiei şi, de asemenea, investim mult în agricultură, deoarece, cu toate că în opinia multora agricultura sună ca un tip de activitate foarte primitiv, noi am dezvoltat în Brazilia o agricultură foarte avantajoasă. Datorită condiţiilor climatice, suntem norocoşi din acest punct de vedere, am reuşit să plantăm culturi importante care nu erau prezente în Brazilia până acum, boabe de soia, de exemplu, provin iniţial din China, nordul Chinei... şi astfel, din această cauză, se observă o creştere puternică a agriculturii. Industriile sunt acum o parte mai mică a economiei noastre comparativ cu situaţia care exista anterior. Până la urmă, acesta este, de fapt vectorul pentru noile tehnologii în agricultură.
- Deci, practic vă luptaţi pentru o economie mai echilibrată în diferite sectoare?
- Ei bine, cred că una dintre problemele de bază pe care le avem la moment este că nu am făcut suficient în ceea ce priveşte reformele noastre economice, pentru a face mai ieftină producţia în Brazilia. Am adoptat legislaţia europeană a muncii, avem un cost relativ ridicat al muncii, cote de impozitare ridicate, deoarece, din nou, încercând să urmăm tradiţia europeană, am avut investiţii mari în programele sociale, avem cel mai mare serviciu gratuit de sănătate de stat din lume. Acesta iniţial ceda sistemului britanic al sănătăţii, dar dacă acolo există 50 de milioane, la noi se numără 200 de milioane de locuitori. Deci, este cel mai mare serviciu individual de sănătate de stat din lume, ceea ce înseamnă că cheltuim mult mai mult pentru domeniile sociale decât pentru infrastructură şi alte domenii, deci nu încercăm să atragem capitalul privat pentru infrastructură.
- Care sunt ţările în care companiile braziliene sunt gata să investească având încredere în succesul acestora. Este vorba doar despre America Latină sau acestea sunt active în întreaga lume?
Aceasta este o întrebare foarte interesantă. Iniţial, majoritatea companiilor noastre mari sau a companiilor străine au deschis birouri în Brazilia din cauza teritoriului despre care s-a vorbit anterior. Deci, de mulţi ani, am avut Volkswagen în Brazilia, Ford în Brazilia, Bayern în Brazilia, dar nu am avut nicio creştere multinaţională şi acest lucru a început să se schimbe în anii '70 şi '80. A fost lansat un program imens de privatizare în acel moment, deci, cea mai mare companie minieră de stat Vale a devenit o companie privată internaţională, acum este una dintre cele mai mari din lume, se numără printre TOP trei şi extrage minerale din multe ţări. Un jucător important în acest sens este Petrobras, care este o companie petrolieră de stat. Aceasta fusese, de asemenea, foarte activă în străinătate. Până în jurul anului 1975 am avut o mare dificultate în a găsi petrol în ţara noastră, pentru că tot petrolul era în adâncul mării, şi abia în anii optzeci şi nouăzeci am început să exploatăm acest petrol submarin.
În prezent ne mândrim cu cea mai modernă tehnologie de extracţie a petrolului din lume, deoarece avem cele mai adânci fântâni de petrol care funcţionează comercial astăzi. În primul rând, merge vorba de 700-800 de metri de apă şi apoi peste 500-700 de pământ şi apoi un strat imens de sare şi abia apoi aproximativ 400-500 de metri de foraj.
Deci, asta înseamnă că Petrobras este foarte bine echipat pentru a exploata petrolul şi pentru a explora petrolul în multe alte ţări şi mai ales în Africa, care are aceleaşi condiţii geologice, pentru că, după cum ştiţi, acum două sute de milioane de ani Africa şi America de Sud erau împreună, şi din motive geologice ...
Dar, pe lângă faptul că avem o structură de afaceri agrologică imensă, avem cel mai mare producător de carne din lume, se numeşte JBS, este cel mai mare producător individual de carne, în special carne de vită din întreaga lume, sunt foarte activi în SUA, în Europa, în Brazilia, în Argentina, în Australia şi acum exportă destul de multe produse, chiar şi în Moldova, ştiaţi de asta?), avem exporturi în Moldova, ne-am dori să mărim volumul acestora, să exportăm mai mult, dar vom vedea cum stau lucrurile la acest capitol.
Din punct de vedere al caracterului istoric, companiile noastre nu erau obişnuite să iasă pe arena mondială, pentru că, de la început companiile străine îşi făceau sediile aici. Din acest motiv, companiile noastre se simt mai confortabil în America de Sud, aşa că, la început investeau în America de Sud. Acum însă, vectorul se schimbă, companiile se simt mai încrezute. Mai mult ca atât, America de Sud este într-o poziţie proastă astăzi, există o mare criză în Argentina, Chile şi Peru, deci, companiile îşi îndreaptă privirile spre Africa, Asia şi Europa. Foarte puţine companii investesc în Europa, avem, de exemplu, o companie mare care produce motoare electrice, numită WEG, acestea sunt în Slovacia şi Italia, şi exportă în ţările CSI, Kazahstan, Rusia, probabil şi Moldova. Avem, de asemenea, o companie mare care produce compresoare pentru aer condiţionat şi frigidere, de asemenea, exportându-le, iar acum cred că avem ceva de genul, aproximativ 15% în Africa, 15-20% în Asia, aproximativ 25% în Europa, iar restul este în SUA sau America Latină. Este destul de bine definită. Şi nu am cele mai recente cifre, dar conform datelor anterioare merge vorba despre aproximativ 270 de miliarde de dolari.
- E un număr uimitor. Domnule Ambasador, aţi menţionat mai devreme afacerea agricolă. Cunoaşteţi, de asemenea, că în Brazilia există un astfel de lucru numit cooperative. Cum funcţionează aceste cooperative şi cât de reuşite sunt ele?
- Avem, de fapt, trei tipuri de cooperative: când aţi menţionat despre cooperative, nu este destul de clar la care din ele vă referiţi, dar avem cooperative de credit şi avem cooperative agricole. Cooperativele de credit funcţionează foarte interesant, pentru că în Brazilia am dezvoltat un sistem în care oamenii cumpără un lucru scump împreună, cum ar fi automobilele, deci ideea este că achiţi aproximativ 1/20 din preţul acestuia în fiecare lună, şi apoi cu aceşti bani adunaţi de la 20 de oameni procuri un automobil ...şi cineva prin intermediul unei loterii primeşte automobilul. Acest lucru este foarte popular, deoarece înseamnă că nu trebuie să plătiţi dobânzi, deoarece, practic, faceţi parte dintr-un club, aşa că este foarte popular la noi în ţară. Dar, aveţi dreptate, cooperativele agricole sunt foarte importante şi au început să apară în 1910-1920, în mare parte din cauza imigraţiei europene care a avut loc. În anii 1880 - 1890 am primit o cantitate imensă de imigranţi din Polonia, Ucraina, Italia, Portugalia, Germania, din multe ţări şi aceştia erau în mare parte fermieri, care au imigrat în Brazilia şi li s-au dat mici terenuri şi , ca urmare, au trebuit să coopereze, deoarece mai ales în deceniile mai recente, când agricultura devine mai avansată din punct de vedere tehnologic cu tractoare şi tot felul de echipamente moderne, este imposibil ca un fermier individual cu 300 de hectare să cumpere tractoare, aşa că în fond, au creat cooperative care ar colecta şi ar achiziţiona în mod colectiv echipamente şi, de asemenea, ar vinde colectiv produsele, deoarece este mult mai uşor să obţineţi un preţ bun dacă vindeţi sub egida unei organizaţii mai mari decât dacă sunteţi singur, încercând să găsiţi clienţi.
Aşadar, asta nu are nimic de-a face cu socialismul, să înţeleg.
Nu, nu are nimic de-a face cu socialismul, este pur şi simplu un sistem agricol care este avansat şi a devenit mai tehnologic, foarte competitiv. Dacă sunteţi un mic fermier, trebuie să vă alăturaţi celorlalţi pentru a putea concura pe aceeaşi piaţă, şi această afacere a fost una foarte reuşită, mai ales în sudul Braziliei, unde avem majoritatea antreprenorilor, şi există unul foarte renumit în San Paulo numit Cotia, care este imens, are aproximativ 30 000 de asociaţi, produce totul, de la scări la specii de flori, etc. De asemenea, este practicat pe scară largă în sudul Braziliei, comunităţile germane, italiene şi este foarte important, deoarece agriultorii nu ar putea concura cu importul sau nu ar putea funcţiona, fără această capacitate tehnologică pe care Cooperativa le oferă. Cealaltă posibilitate, pe care o avem, de asemenea, este o fermă mare comercială, pentru că, practic, în jurul anilor 1960-1970, majoritatea teritoriului din Brazilia era gol, fiind considerat pământ infertil acesta era, practic, inutilizabil, iar apoi, în anul 1967 au fost folosite tehnici noi pentru a fertiliza pământul, au fost aduse mai multe substanţe nutritive, de asemenea, tehnologia a avansat datorită Embrapa, care este o companie Braziliană în domeniul cercetărilor Agricole. Am reuşit să folosim această zonă care înainte nu era practic folosită şi o mare parte din asta. Aceasta este, probabil, Germania, Franţa şi Benelux împreună. Puneţi toate acestea la un loc, imaginaţi-vă că erau absolut pustii, şi dintr-o dată, într-o perioadă de doar 20 de ani produc şi cresc carne, porumb, soia, şi asta a avut într-adevăr un rezultat uriaş şi acum suntem o mare putere în domeniul agriculturii. Acum, ei sunt producători importanţi de boabe de soia, cred că am depăşit Americanii, suntem cel mai mare exportator, foarte puternic în porumb, porumb American, cucuruza cum o numiţi voi aici, şi în Ucraina, şi, de asemenea, foarte puternic în fabricarea bumbacului, şi multe alte produse de acest fel. Suntem cel mai mare producător de suc de portocale, zahăr şi cafea. Noile boabe sunt ceva din ultimii 30-40 de ani, iar acest lucru mă conduce la ideea ... aţi vorbit despre domeniile pe care le folosim, ... Embrapa care a fost creată în '75, a luat boabe de soia sau orice alte culturi, chiar şi noi , acum, tindem să distrugem în următorii doi ani piaţa actuală a seminţelor, deoarece putem produce seminţe. Acum producem 6 milioane de tone, importăm încă 3 sau 4 milioane, acum putem ajunge la 20 de milioane ca exportator. Aşadar, aceste planuri, în general, au apărut datorită climei temperate. Încercăm să introducem diferite gene care le fac adaptate şi un lucru foarte interesant este că au pus o genă specială în soia care fertilizează în pământ, aşa că nu trebuie să punem toate aceste îngrăşăminte.
- Cercetarea poate face lucruri uimitoare şi sunt foarte fericit că cercetările braziliene ajută la dezvoltarea economiei. O altă întrebare este puţin diferită, este dintr-un domeniu diferit. Moldova, de exemplu, are un nivel ridicat de corupţie care afectează dur economia ţării. Care este experienţa Braziliană în abordarea acestei probleme?
- Corupţia este o mare problemă, aproape în toată lumea. Cred că dacă e să vă uitaţi la Brazilia, aceasta a fust supuse unor schimbări majore în acest sens în anii şaizeci. Anterior guvernul era unul foarte mic, un grup foarte mic de funcţionari publici, cheltuieli mici acolo nu erau atât de multe mijloace financiare şi corupţie la nivel de funcţionarii de rând, aici mă refer la genul de mită, cum ar fi, ofiţerul de poliţie care cere să-i daţi bani pentru a nu vă scrie amenda sau ceva de genul asemănător. Şi, din anii '70 şi '80, guvernul s-a extins, investind sume imense de bani în infrastructură, jumătate de milion de dolari datorii, 50 de milioane de dolari poduri, şi astfel, s-a oferit posibilitatea politicienilor de a încerca să schimbe ceva, şi, în apărarea lor, trebuie să spun că, a fi politician este dificil în Brazilia, pentru că avem un sistem electoral deloc uşor. De exemplu, dacă vrei să fii parlamentar în San Paolo, trebuie să-ţi faci campania în toate statele din San Paolo, care numără 39 de milioane de oameni. Deci, cum să faci asta fără bani? Ne-am gândit să folosim districtele. Sistemul electoral în care avem circumscripţii mici nu are nevoie de mulţi bani, dar, din păcate, nu avem această reprezentare a proporţiilor bazată pe state, ceea ce înseamnă că au nevoie de mulţi bani pentru a fi aleşi. Dar, ce am făcut în ultimii doi ani ... în rândul populaţiei, oamenii devin foarte preocupaţi de acest lucru, deoarece în trecut, unul dintre motivele pentru care exista corupţie este că oamenii au acceptat-o ... există o povestire, este vorba despre un politician, care obişnuia să spună, da, da, vă rog să luaţi nişte bani, dar să-mi faceţi o favoare..., să construiţi podurile şi et cetera, et cetera, şi acum, desigur, atitudinea se schimbă, oamenii şi-au dat seama, că aceşti bani, care ar trebui să meargă la spitale şi şcoli şi teatre se scurg în buzunare, şi există o mare reacţie în acest sens. Deci, cred că trebuie să luaţi măsuri. Aveţi nevoie de tradiţie independentă, aveţi nevoie de judecători independenţi, dar nu este suficient. Oamenii şi-au dorit mult instanţe independente, însă aceasta nu este suficient. De asemenea, aveţi nevoie de procurori independenţi, pentru că, dacă procurorii nu sunt independenţi, ei nu vor avea o atârnare serioasă faţă de munca sa şi judecătorii nu vor putea acţiona. Şi, chiar mai mult decât atât, aveţi nevoie de poliţie independentă, pentru că dacă poliţia nu face investigaţii în cazuri dificile, procurorul nu poate urmări penal şi judecătorul nu poate judeca. Deci, nouă, în Brazilia, ne-a reuşit să atingem aceste trei obiective: poliţie independentă, procurori independenţi, sistem judiciar independent. Deci, toţi sunt izolaţi de presiunile politice, sunt angajaţi prin examene pe bază de concurs, sunt protejaţi prin lege, nu pot fi retrogradaţi sau concediaţi decât dacă sunt judecaţi de organizaţii juridice, cum ar fi Consiliul Naţional al Judecătorilor, etc., şi deci sunt foarte independenţi, cred că este şi o atitudine nouă pe care o puteţi vedea foarte clar în poliţie, în rândul procurorilor. Avem un număr foarte mare de judecători noi, tineri, care uneori au vârsta sub 25-30 de ani, deci ei nu sunt acceptă sistemul vechi. Uneori merg şi fac doctorat sau master în SUA sau în Europa. Ei învaţă tehnici noi şi unul dintre lucrurile foarte interesante pe care le facem în zilele noastre este, ceea ce numim, Şcoala Americană Libada, dar avem un alt nume .... ce înseamnă asta... dacă sunteţi învinuit în comitere de furt, sau a unei alte infracţiuni, puteţi reduce sentinţa dvs. dacă dezvăluiţi nume şi probe împotriva unor persoane mai mari decât dvs. în acest lanţ, şi această lege nu a fost adoptată până în anul 2000. Aveam un sistem judiciar foarte tradiţional.
- Da, şi despre asta se negociază. Să sperăm că procedurile adecvate şi experienţa noilor judecători care au studiat în SUA şi Europa vor aduce acest sistem nou, iar Brazilia va avea mai mult succes, şi Moldova va avea mai mult succes în combaterea corupţiei. O altă întrebare pe care am vrut să o adresez este, din nou, dintr-un domeniu diferit: Brazilia este foarte ambiţioasă când vine vorba de cercetarea tehnologică cu rezultate palpabile. Cum a reuşit să realizeze acest lucru?
- Ei bine, am vorbit despre Embrapa, care este o organizaţie de cercetare agricolă de stat şi care a avut un mare succes în aducerea de noi culturi în Brazilia. Astăzi, aceste culturi sunt responsabile pentru exporturi de 50 de miliarde de dolari în fiecare an. Deci, aceasta este povestea modului de utilizare a tehnologiei în agricultură pentru a trece de la un importator în anii şaizeci, la unul dintre cei mai mari exportatori din lume, împreună cu SUA şi Uniunea Europeană, desigur. Acesta este un caz foarte interesant. Dar avem şi Embraer, care este o companie braziliană de avioane, este un acronim brazilian. Au fost iniţial o companie militară care a fost construită pentru a produce avioane mici care vor fi exploatate în Amazon, etc. Şi au fost foarte norocoşi pentru că au construit avioane mici în perioada în care America şi Statele Unite îşi flexibilizau regulile vis-a-vis de transportul aerian în anii şaptezeci. Aşadar, dintr-o dată, oamenii care dintr-un mic oraş american zburau într-un alt mic oraş american şi nimeni altcineva nu făcea avioane pentru astfel de zboruri, doar Embraer avea aceste avioane. Aşadar, a început să exporte, să exporte, să exporte şi apoi au avut avioane cu 55 de locuri, iar apoi avioane cu o sută - o sută zece locuri care sunt cele mai populare astăzi, Embraer există şi în zborurile Air Moldova.
- Da, avem Embraer in Moldova.
- Aproape oriunde în lume există aceste avioane, acestea sunt foarte bune. Zborurile nu sunt arhipline. Embraer a avut un mare succes în acest domeniu şi, într-adevăr, au un model de afaceri foarte interesant. Practic, găsesc ceva, care nu mia face nimeni şi caută produse de care nimeni nu are, identifică acest lucru şi ies pe piaţă. De exemplu, acum au construit un avion de transport care este un avion de transport mediu care să înlocuiască avionul de transport american Hercules, ce funcţionase de aproximativ 40 de ani, iar acest lucru a devenit învechit. Deci, dacă doriţi să cumpăraţi acest avion de transport militar Hercules în viitor, va trebui să fie unulş produs de Embraer, deoarece există altele mai mici, există altele mult mai mari, dar datorită dimensiunii pe care o are, o să vreţi să îl obţineţi anume pe acesta. Deci, acest lucru este foarte interesant ... Embraer nu achiziţionează pur şi simplu piese şi componente din alte ţări, ci îşi transformă furnizorii în investitori. Ei spun: - ”vreau să ştiu cât de mult veţi pune în investiţia mea aici pentru a putea privilegia să-mi vindeţi îngerul vostru”.
Au asociaţi, sunt foarte inteligenţi şi ageri, deoarece iniţial găsesc unele produse pe care nimeni nu le caută, care sunt în afara concurenţei, transformă şi furnizorii în asociaţi şi investitori de monede. Deci, în loc să fie doar o companie braziliană care încearcă să vândă, există şi o companie americană, o companie europeană şi una asiatică, etc.
- Înţeleg, aşadar, un model foarte interesant la care ar trebui să ne uităm.
- Nu este doar interesant, ci este singurul model posibil pentru o companie care nu are resurse imense şi statul susţine această iniţiativă.
- Domnule Ambasador, Brazilia oferă din ce în ce mai mult ajutor în calitate de donator altor ţări în curs de dezvoltare, suma totală a ajutorului depăşind un miliard pe an. Ce se află în spatele acestei implicări pe scena mondială?
- Nu sunt sigur de situaţia actuală, deoarece ultimii câţiva ani au fost, din păcate, ani de criză încheiată cu această pandemie, dar datorită relaţiilor noastre bune cu ţările aflate în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Centrală, am primit multe cereri de ajutor, în special în sfera agricolă. Deci, datorită tehnologiei noastre în agricultură, am ajutat ţările africane să-şi dezvolte agricultura. În mod normal, aceste ţări sunt buni producători tropicali în ceea ce priveşte cacao, cafea, etc., dar din păcate nu au agricultură bună pentru a produce.
-Nu în ultimul rând, dl. Ambasador. Amazonul reprezintă peste jumătate din pădurile tropicale rămase ale planetei. Cum abordaţi problemele de mediu referitoare la defrişarea Pădurilor Amazoniene?
- Ei bine, aceasta este o mare problemă şi unul dintre motivele acestei mari probleme este că avem 20 de milioane de oameni care trăiesc în pădurile Amazoniene şi mulţi oameni nu îşi dau seama de asta. Ei cred că este o regiune pustie. De fapt, aproximativ 20 de milioane de oameni care trăiesc în pădurile amazoniene braziliene au nevoie de o modalitate de a supravieţui şi, mai ales, supravieţuiesc din pescuit, agricultură. Dar, în ultima vreme, cred că este rezultatul afacerilor agricole, în special păşunatul, creşterea bovinelor, etc. Guvernul a elaborat o politică împotriva acestui lucru. Am aprobat o lege care, dacă deţineţi terenuri în Amazon, nu doar păduri, ci suprafaţa legală a Amazonului ... în această zonă este interzisă exploatarea a peste 20% din terenuri. Trebuie să lăsaţi neatins 80% din teren. Deci, aceasta este o lege pe care am aprobat-o, recent aprobăm o lege pentru a opri orice fel de defrişare de-a lungul râurilor.Avem cea mai mare pădure tropicală amazoniană din lume unde defrişarea copacilor este strict interzisă. Cu toate acestea, este cu adevărat complicat să opreşti minerii, de exemplu minerii care extrag aur; ei încearcă să găsească aur în această zonă pentru că există mult aur în Amazon. Este destul de complicat să îi convingi să se oprească. Încercăm să ne luptăm cu această chestiune, îi denunţăm la poliţie, însă asemenea măsuri, cel mai des, nu dau nici un rezultat pozitiv. De asemenea, unii dintre ei intră în rezervaţiile indiene. Indienii sunt foarte neprotejaţi din punct de vedere biologic, deoarece aceştia nu au avut contacte cu civilizaţiile înainte şi acum suferă de boli moderne care provin din Europa, Asia, etc. Şi aceasta este, de asemenea, o mare problemă cu care încercăm să luptăm.
În ultimul timp, cea mai mare problemă au fost focurile imense, care au provocat o mulţime de incendii. Anul acesta a fost unul deosebit de rău la acest capitol, şi, ca rezultat guvernul a decis să aleagă un vicepreşedinte, o persoană în etate, care să creeze un grup care să lupte pentru a opri acest lucru. Am discutat despre interzicerea totală a arderii terenurilor, deoarece în zonele tropicale uneori este obişnuit să se pregătească terenul arzând iarbă pe sol. Şi apoi plantezi. Şi aceasta este o practică foarte tradiţională în rândul indienilor, dar dacă nu sunteţi foarte atenţi, aceasta poate avea un sfârşit rău. Deci, căutăm să oprim acest lucru la nivel de legislaţie.
Abordând acest subiect, cred că oamenii îşi dau seama de consecinţe. Este extrem de important atât pentru populaţia noastră, cât şi pentru întreaga lume, să păstrăm pădurile, deoarece acum cunoaştem din punct de vedere ştiainţific că Amazonul este un rezervor imens de apă, iar această apă, care constituie aproximativ 10-15% din apele comorilor lumii se află în regiunea Amazon ... apele amazoniene apoi ajung în alte regiuni, ceea ce numim râuri zburătoare. Este comoara care curge de la Amazon până la regiunea centrală a Braziliei. Mai mult decât atât, acestea sunt vitale pentru agricultură. Ne dăm seama că, fără Amazon, Brazilia se va usca, devenind o a doua Australia.
-
Sper că acest lucru nu se va întâmpla niciodată, domnule Ambasador. Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat. Nu am fost niciodată personal în Brazilia, dar sper că într-o zi voi ajunge în Brazilia pentru că am auzit multe lucruri frumoase despre ţara de unde veniţi. Mulţumesc mult, dl. Ambasador.
-Vă mulţumesc!
-Sincere mulţumiri, să aveţi o zi cât mai reuşită!
- Vă mulţumesc. La revedere!.
- Bună ziua!
- Vă aducem sincere mulţumiri pentru că aţi acceptat acest interviu.
- Este o onoare pentru mine.
- Prima întrebare pe care aş dori să V-o adresez este legată de pandemie, deoarece toată lumea vorbeşte despre asta acum şi, desigur, este o criză foarte gravă în întreaga lume. Brazilia a înregistrat până acum aproximativ o sută patruzeci de mii de morţi cu milioane de persoane infectate. Întrebarea mea este: ce face guvernul pentru a reduce aceste cifre şi ce ar putea învăţa Moldova din experienţa braziliană în combaterea Corona virusului?
- Ei bine, cred că experienţa Braziliei diferă mult de cea a Moldovei la acest capitol. Brazilia este o ţară enormă în termeni de suprafaţă, fiind mai mare decât întreg teritoriu al Europei de Vest. Are două sute unsprezece milioane de locuitori. Avem niveluri diferite de trai şi regiuni diferite, deci este foarte dificil să avem o politică centralizată, la fel ca şi în SUA, de altfel. Deci, în Brazilia este statul, sediile plus municipalităţile responsabile de luarea deciziilor. În cazul în care situaţia devine extrem de gravă într-o anumită zonă, organele competente introduc măsuri mai stricte, et cetera, et cetera, iar când situaţia se ameliorează, aceste măsuri sunt eliminate ... acest lucru se face la nivel regional. Moldova este, desigur, o ţară mai mică, nu este una foarte mare în termeni de suprafaţa teritorială şi este posibil ca totul să fie făcut într-un mod mai centralizat. Din păcate aceasta nu este şi în situaţia cu Brazilia. Nu sunt sigur că s-ar putea învăţa multe din experienţa noastră în acest domeniu, pentru că în asemenea ţări uriaşe precum Brazilia, India, SUA, este foarte dificil să combaţi cu succes pandemia, din cauza faptului că există un sector informal/neoficial foarte mare. Persoanele care activează neoficial nu primesc niciun ban dacă nu lucrează. Din acest motiv, chiar dacă situaţia este dificilă, ei, de multe ori, sunt forţaţi să iasă la locul de muncă pentru a-şi câştiga existenţa, iar în ţările mai dezvoltate majoritatea oamenilor au locuri de muncă regulate şi sunt sprijiniţi de programele oficiale, iar companiile le păstrează salariile, chiar dacă nu produc nimic în această perioadă. Deci, cred că situaţia noastră nu este actuală pentru Republica Moldova.
- Înţeleg. Totuşi, este foarte important ceea ce aţi spus şi anume dimensiunea şi caracterul informal al economiei. Brazilia este a noua cea mai mare economie din lume în diferite sectoare, cum ar fi: agricultură, producţie, minerit şi servicii, iar când vine vorba de producţie, care este cheia succesului Braziliei, în afară de a fi o piaţă internă imensă, cu mulţi clienţi?
Ei bine, cred că trebuie să vă povestesc câte ceva din istoria ţării, deoarece Brazilia a fost foarte slabă ca ţară agrară, practic producând şi exportând doar cafea până în anii 1930 - 1940. În timpul celui de-al doilea război mondial, importurile şi mărfurile fabricate din Europa şi oriunde au fost oprite din cauza războiului. Şi, prin urmare, primul aflux real al Braziliei a început în anii patruzeci. La sfârşitul anilor cincizeci, s-a decis la un moment dat să fie explorat fluxul uriaş de pământuri în vederea consolidării economiei braziliene pentru a dezvolta producerea pe teritoriul Braziliei. Înlocuirea importurilor, politica Comisiei Naţionale pentru Creşterea Economică în America Latină ne-a determinat să avem o industrializare destul de puternică şi pe piaţa internă, dar în cele din urmă, a rezultat că companiile noastre nu au fost foarte eficiente, deoarece acestea nu puteau concura cu companiile străine din cauza decalajelor tehnologice uriaşe, maşinile din Brazilia erau cu 10 sau 15 ani mai depăşite decât cele moderne din Europa. Astfel, în jurul anului 1991 am decis să începem liberalizarea importurilor noastre şi să ne adaptăm acestei noi economii globalizate. A fost depus un efort grozav în ultimii 20 de ani pentru a atinge acest obiectiv. Una dintre problemele pe care le-am întâmpinat a fost boom-ul şi ciclurile de mărfuri. Suntem puternici în domeniul exportului, boabe, uleiuri, petrol etc. Ca rezultat al unui volum mare de mărfuri dolarul a scăzut mult în Brazilia, ceea ce înseamnă că importurile s-au ieftinit mult, cota de piaţă din propria noastră industrie fiind eliminată. Ne-am luptat cu aceste probleme, iar în final din cele 35% a PIB-ului în 1995, acum am ajuns la o cifră drastic scăzută de doar 11%. Deci, sectorul agricol a suferit un declin puternic. Totuşi, încercăm să compensăm acest lucru analizând noile industrii, analizând industriile de servicii de înaltă tehnologie, tehnologia informaţiei şi, de asemenea, investim mult în agricultură, deoarece, cu toate că în opinia multora agricultura sună ca un tip de activitate foarte primitiv, noi am dezvoltat în Brazilia o agricultură foarte avantajoasă. Datorită condiţiilor climatice, suntem norocoşi din acest punct de vedere, am reuşit să plantăm culturi importante care nu erau prezente în Brazilia până acum, boabe de soia, de exemplu, provin iniţial din China, nordul Chinei... şi astfel, din această cauză, se observă o creştere puternică a agriculturii. Industriile sunt acum o parte mai mică a economiei noastre comparativ cu situaţia care exista anterior. Până la urmă, acesta este, de fapt vectorul pentru noile tehnologii în agricultură.
- Deci, practic vă luptaţi pentru o economie mai echilibrată în diferite sectoare?
- Ei bine, cred că una dintre problemele de bază pe care le avem la moment este că nu am făcut suficient în ceea ce priveşte reformele noastre economice, pentru a face mai ieftină producţia în Brazilia. Am adoptat legislaţia europeană a muncii, avem un cost relativ ridicat al muncii, cote de impozitare ridicate, deoarece, din nou, încercând să urmăm tradiţia europeană, am avut investiţii mari în programele sociale, avem cel mai mare serviciu gratuit de sănătate de stat din lume. Acesta iniţial ceda sistemului britanic al sănătăţii, dar dacă acolo există 50 de milioane, la noi se numără 200 de milioane de locuitori. Deci, este cel mai mare serviciu individual de sănătate de stat din lume, ceea ce înseamnă că cheltuim mult mai mult pentru domeniile sociale decât pentru infrastructură şi alte domenii, deci nu încercăm să atragem capitalul privat pentru infrastructură.
- Care sunt ţările în care companiile braziliene sunt gata să investească având încredere în succesul acestora. Este vorba doar despre America Latină sau acestea sunt active în întreaga lume?
Aceasta este o întrebare foarte interesantă. Iniţial, majoritatea companiilor noastre mari sau a companiilor străine au deschis birouri în Brazilia din cauza teritoriului despre care s-a vorbit anterior. Deci, de mulţi ani, am avut Volkswagen în Brazilia, Ford în Brazilia, Bayern în Brazilia, dar nu am avut nicio creştere multinaţională şi acest lucru a început să se schimbe în anii '70 şi '80. A fost lansat un program imens de privatizare în acel moment, deci, cea mai mare companie minieră de stat Vale a devenit o companie privată internaţională, acum este una dintre cele mai mari din lume, se numără printre TOP trei şi extrage minerale din multe ţări. Un jucător important în acest sens este Petrobras, care este o companie petrolieră de stat. Aceasta fusese, de asemenea, foarte activă în străinătate. Până în jurul anului 1975 am avut o mare dificultate în a găsi petrol în ţara noastră, pentru că tot petrolul era în adâncul mării, şi abia în anii optzeci şi nouăzeci am început să exploatăm acest petrol submarin.
În prezent ne mândrim cu cea mai modernă tehnologie de extracţie a petrolului din lume, deoarece avem cele mai adânci fântâni de petrol care funcţionează comercial astăzi. În primul rând, merge vorba de 700-800 de metri de apă şi apoi peste 500-700 de pământ şi apoi un strat imens de sare şi abia apoi aproximativ 400-500 de metri de foraj.
Deci, asta înseamnă că Petrobras este foarte bine echipat pentru a exploata petrolul şi pentru a explora petrolul în multe alte ţări şi mai ales în Africa, care are aceleaşi condiţii geologice, pentru că, după cum ştiţi, acum două sute de milioane de ani Africa şi America de Sud erau împreună, şi din motive geologice ...
Dar, pe lângă faptul că avem o structură de afaceri agrologică imensă, avem cel mai mare producător de carne din lume, se numeşte JBS, este cel mai mare producător individual de carne, în special carne de vită din întreaga lume, sunt foarte activi în SUA, în Europa, în Brazilia, în Argentina, în Australia şi acum exportă destul de multe produse, chiar şi în Moldova, ştiaţi de asta?), avem exporturi în Moldova, ne-am dori să mărim volumul acestora, să exportăm mai mult, dar vom vedea cum stau lucrurile la acest capitol.
Din punct de vedere al caracterului istoric, companiile noastre nu erau obişnuite să iasă pe arena mondială, pentru că, de la început companiile străine îşi făceau sediile aici. Din acest motiv, companiile noastre se simt mai confortabil în America de Sud, aşa că, la început investeau în America de Sud. Acum însă, vectorul se schimbă, companiile se simt mai încrezute. Mai mult ca atât, America de Sud este într-o poziţie proastă astăzi, există o mare criză în Argentina, Chile şi Peru, deci, companiile îşi îndreaptă privirile spre Africa, Asia şi Europa. Foarte puţine companii investesc în Europa, avem, de exemplu, o companie mare care produce motoare electrice, numită WEG, acestea sunt în Slovacia şi Italia, şi exportă în ţările CSI, Kazahstan, Rusia, probabil şi Moldova. Avem, de asemenea, o companie mare care produce compresoare pentru aer condiţionat şi frigidere, de asemenea, exportându-le, iar acum cred că avem ceva de genul, aproximativ 15% în Africa, 15-20% în Asia, aproximativ 25% în Europa, iar restul este în SUA sau America Latină. Este destul de bine definită. Şi nu am cele mai recente cifre, dar conform datelor anterioare merge vorba despre aproximativ 270 de miliarde de dolari.
- E un număr uimitor. Domnule Ambasador, aţi menţionat mai devreme afacerea agricolă. Cunoaşteţi, de asemenea, că în Brazilia există un astfel de lucru numit cooperative. Cum funcţionează aceste cooperative şi cât de reuşite sunt ele?
- Avem, de fapt, trei tipuri de cooperative: când aţi menţionat despre cooperative, nu este destul de clar la care din ele vă referiţi, dar avem cooperative de credit şi avem cooperative agricole. Cooperativele de credit funcţionează foarte interesant, pentru că în Brazilia am dezvoltat un sistem în care oamenii cumpără un lucru scump împreună, cum ar fi automobilele, deci ideea este că achiţi aproximativ 1/20 din preţul acestuia în fiecare lună, şi apoi cu aceşti bani adunaţi de la 20 de oameni procuri un automobil ...şi cineva prin intermediul unei loterii primeşte automobilul. Acest lucru este foarte popular, deoarece înseamnă că nu trebuie să plătiţi dobânzi, deoarece, practic, faceţi parte dintr-un club, aşa că este foarte popular la noi în ţară. Dar, aveţi dreptate, cooperativele agricole sunt foarte importante şi au început să apară în 1910-1920, în mare parte din cauza imigraţiei europene care a avut loc. În anii 1880 - 1890 am primit o cantitate imensă de imigranţi din Polonia, Ucraina, Italia, Portugalia, Germania, din multe ţări şi aceştia erau în mare parte fermieri, care au imigrat în Brazilia şi li s-au dat mici terenuri şi , ca urmare, au trebuit să coopereze, deoarece mai ales în deceniile mai recente, când agricultura devine mai avansată din punct de vedere tehnologic cu tractoare şi tot felul de echipamente moderne, este imposibil ca un fermier individual cu 300 de hectare să cumpere tractoare, aşa că în fond, au creat cooperative care ar colecta şi ar achiziţiona în mod colectiv echipamente şi, de asemenea, ar vinde colectiv produsele, deoarece este mult mai uşor să obţineţi un preţ bun dacă vindeţi sub egida unei organizaţii mai mari decât dacă sunteţi singur, încercând să găsiţi clienţi.
Aşadar, asta nu are nimic de-a face cu socialismul, să înţeleg.
Nu, nu are nimic de-a face cu socialismul, este pur şi simplu un sistem agricol care este avansat şi a devenit mai tehnologic, foarte competitiv. Dacă sunteţi un mic fermier, trebuie să vă alăturaţi celorlalţi pentru a putea concura pe aceeaşi piaţă, şi această afacere a fost una foarte reuşită, mai ales în sudul Braziliei, unde avem majoritatea antreprenorilor, şi există unul foarte renumit în San Paulo numit Cotia, care este imens, are aproximativ 30 000 de asociaţi, produce totul, de la scări la specii de flori, etc. De asemenea, este practicat pe scară largă în sudul Braziliei, comunităţile germane, italiene şi este foarte important, deoarece agriultorii nu ar putea concura cu importul sau nu ar putea funcţiona, fără această capacitate tehnologică pe care Cooperativa le oferă. Cealaltă posibilitate, pe care o avem, de asemenea, este o fermă mare comercială, pentru că, practic, în jurul anilor 1960-1970, majoritatea teritoriului din Brazilia era gol, fiind considerat pământ infertil acesta era, practic, inutilizabil, iar apoi, în anul 1967 au fost folosite tehnici noi pentru a fertiliza pământul, au fost aduse mai multe substanţe nutritive, de asemenea, tehnologia a avansat datorită Embrapa, care este o companie Braziliană în domeniul cercetărilor Agricole. Am reuşit să folosim această zonă care înainte nu era practic folosită şi o mare parte din asta. Aceasta este, probabil, Germania, Franţa şi Benelux împreună. Puneţi toate acestea la un loc, imaginaţi-vă că erau absolut pustii, şi dintr-o dată, într-o perioadă de doar 20 de ani produc şi cresc carne, porumb, soia, şi asta a avut într-adevăr un rezultat uriaş şi acum suntem o mare putere în domeniul agriculturii. Acum, ei sunt producători importanţi de boabe de soia, cred că am depăşit Americanii, suntem cel mai mare exportator, foarte puternic în porumb, porumb American, cucuruza cum o numiţi voi aici, şi în Ucraina, şi, de asemenea, foarte puternic în fabricarea bumbacului, şi multe alte produse de acest fel. Suntem cel mai mare producător de suc de portocale, zahăr şi cafea. Noile boabe sunt ceva din ultimii 30-40 de ani, iar acest lucru mă conduce la ideea ... aţi vorbit despre domeniile pe care le folosim, ... Embrapa care a fost creată în '75, a luat boabe de soia sau orice alte culturi, chiar şi noi , acum, tindem să distrugem în următorii doi ani piaţa actuală a seminţelor, deoarece putem produce seminţe. Acum producem 6 milioane de tone, importăm încă 3 sau 4 milioane, acum putem ajunge la 20 de milioane ca exportator. Aşadar, aceste planuri, în general, au apărut datorită climei temperate. Încercăm să introducem diferite gene care le fac adaptate şi un lucru foarte interesant este că au pus o genă specială în soia care fertilizează în pământ, aşa că nu trebuie să punem toate aceste îngrăşăminte.
- Cercetarea poate face lucruri uimitoare şi sunt foarte fericit că cercetările braziliene ajută la dezvoltarea economiei. O altă întrebare este puţin diferită, este dintr-un domeniu diferit. Moldova, de exemplu, are un nivel ridicat de corupţie care afectează dur economia ţării. Care este experienţa Braziliană în abordarea acestei probleme?
- Corupţia este o mare problemă, aproape în toată lumea. Cred că dacă e să vă uitaţi la Brazilia, aceasta a fust supuse unor schimbări majore în acest sens în anii şaizeci. Anterior guvernul era unul foarte mic, un grup foarte mic de funcţionari publici, cheltuieli mici acolo nu erau atât de multe mijloace financiare şi corupţie la nivel de funcţionarii de rând, aici mă refer la genul de mită, cum ar fi, ofiţerul de poliţie care cere să-i daţi bani pentru a nu vă scrie amenda sau ceva de genul asemănător. Şi, din anii '70 şi '80, guvernul s-a extins, investind sume imense de bani în infrastructură, jumătate de milion de dolari datorii, 50 de milioane de dolari poduri, şi astfel, s-a oferit posibilitatea politicienilor de a încerca să schimbe ceva, şi, în apărarea lor, trebuie să spun că, a fi politician este dificil în Brazilia, pentru că avem un sistem electoral deloc uşor. De exemplu, dacă vrei să fii parlamentar în San Paolo, trebuie să-ţi faci campania în toate statele din San Paolo, care numără 39 de milioane de oameni. Deci, cum să faci asta fără bani? Ne-am gândit să folosim districtele. Sistemul electoral în care avem circumscripţii mici nu are nevoie de mulţi bani, dar, din păcate, nu avem această reprezentare a proporţiilor bazată pe state, ceea ce înseamnă că au nevoie de mulţi bani pentru a fi aleşi. Dar, ce am făcut în ultimii doi ani ... în rândul populaţiei, oamenii devin foarte preocupaţi de acest lucru, deoarece în trecut, unul dintre motivele pentru care exista corupţie este că oamenii au acceptat-o ... există o povestire, este vorba despre un politician, care obişnuia să spună, da, da, vă rog să luaţi nişte bani, dar să-mi faceţi o favoare..., să construiţi podurile şi et cetera, et cetera, şi acum, desigur, atitudinea se schimbă, oamenii şi-au dat seama, că aceşti bani, care ar trebui să meargă la spitale şi şcoli şi teatre se scurg în buzunare, şi există o mare reacţie în acest sens. Deci, cred că trebuie să luaţi măsuri. Aveţi nevoie de tradiţie independentă, aveţi nevoie de judecători independenţi, dar nu este suficient. Oamenii şi-au dorit mult instanţe independente, însă aceasta nu este suficient. De asemenea, aveţi nevoie de procurori independenţi, pentru că, dacă procurorii nu sunt independenţi, ei nu vor avea o atârnare serioasă faţă de munca sa şi judecătorii nu vor putea acţiona. Şi, chiar mai mult decât atât, aveţi nevoie de poliţie independentă, pentru că dacă poliţia nu face investigaţii în cazuri dificile, procurorul nu poate urmări penal şi judecătorul nu poate judeca. Deci, nouă, în Brazilia, ne-a reuşit să atingem aceste trei obiective: poliţie independentă, procurori independenţi, sistem judiciar independent. Deci, toţi sunt izolaţi de presiunile politice, sunt angajaţi prin examene pe bază de concurs, sunt protejaţi prin lege, nu pot fi retrogradaţi sau concediaţi decât dacă sunt judecaţi de organizaţii juridice, cum ar fi Consiliul Naţional al Judecătorilor, etc., şi deci sunt foarte independenţi, cred că este şi o atitudine nouă pe care o puteţi vedea foarte clar în poliţie, în rândul procurorilor. Avem un număr foarte mare de judecători noi, tineri, care uneori au vârsta sub 25-30 de ani, deci ei nu sunt acceptă sistemul vechi. Uneori merg şi fac doctorat sau master în SUA sau în Europa. Ei învaţă tehnici noi şi unul dintre lucrurile foarte interesante pe care le facem în zilele noastre este, ceea ce numim, Şcoala Americană Libada, dar avem un alt nume .... ce înseamnă asta... dacă sunteţi învinuit în comitere de furt, sau a unei alte infracţiuni, puteţi reduce sentinţa dvs. dacă dezvăluiţi nume şi probe împotriva unor persoane mai mari decât dvs. în acest lanţ, şi această lege nu a fost adoptată până în anul 2000. Aveam un sistem judiciar foarte tradiţional.
- Da, şi despre asta se negociază. Să sperăm că procedurile adecvate şi experienţa noilor judecători care au studiat în SUA şi Europa vor aduce acest sistem nou, iar Brazilia va avea mai mult succes, şi Moldova va avea mai mult succes în combaterea corupţiei. O altă întrebare pe care am vrut să o adresez este, din nou, dintr-un domeniu diferit: Brazilia este foarte ambiţioasă când vine vorba de cercetarea tehnologică cu rezultate palpabile. Cum a reuşit să realizeze acest lucru?
- Ei bine, am vorbit despre Embrapa, care este o organizaţie de cercetare agricolă de stat şi care a avut un mare succes în aducerea de noi culturi în Brazilia. Astăzi, aceste culturi sunt responsabile pentru exporturi de 50 de miliarde de dolari în fiecare an. Deci, aceasta este povestea modului de utilizare a tehnologiei în agricultură pentru a trece de la un importator în anii şaizeci, la unul dintre cei mai mari exportatori din lume, împreună cu SUA şi Uniunea Europeană, desigur. Acesta este un caz foarte interesant. Dar avem şi Embraer, care este o companie braziliană de avioane, este un acronim brazilian. Au fost iniţial o companie militară care a fost construită pentru a produce avioane mici care vor fi exploatate în Amazon, etc. Şi au fost foarte norocoşi pentru că au construit avioane mici în perioada în care America şi Statele Unite îşi flexibilizau regulile vis-a-vis de transportul aerian în anii şaptezeci. Aşadar, dintr-o dată, oamenii care dintr-un mic oraş american zburau într-un alt mic oraş american şi nimeni altcineva nu făcea avioane pentru astfel de zboruri, doar Embraer avea aceste avioane. Aşadar, a început să exporte, să exporte, să exporte şi apoi au avut avioane cu 55 de locuri, iar apoi avioane cu o sută - o sută zece locuri care sunt cele mai populare astăzi, Embraer există şi în zborurile Air Moldova.
- Da, avem Embraer in Moldova.
- Aproape oriunde în lume există aceste avioane, acestea sunt foarte bune. Zborurile nu sunt arhipline. Embraer a avut un mare succes în acest domeniu şi, într-adevăr, au un model de afaceri foarte interesant. Practic, găsesc ceva, care nu mia face nimeni şi caută produse de care nimeni nu are, identifică acest lucru şi ies pe piaţă. De exemplu, acum au construit un avion de transport care este un avion de transport mediu care să înlocuiască avionul de transport american Hercules, ce funcţionase de aproximativ 40 de ani, iar acest lucru a devenit învechit. Deci, dacă doriţi să cumpăraţi acest avion de transport militar Hercules în viitor, va trebui să fie unulş produs de Embraer, deoarece există altele mai mici, există altele mult mai mari, dar datorită dimensiunii pe care o are, o să vreţi să îl obţineţi anume pe acesta. Deci, acest lucru este foarte interesant ... Embraer nu achiziţionează pur şi simplu piese şi componente din alte ţări, ci îşi transformă furnizorii în investitori. Ei spun: - ”vreau să ştiu cât de mult veţi pune în investiţia mea aici pentru a putea privilegia să-mi vindeţi îngerul vostru”.
Au asociaţi, sunt foarte inteligenţi şi ageri, deoarece iniţial găsesc unele produse pe care nimeni nu le caută, care sunt în afara concurenţei, transformă şi furnizorii în asociaţi şi investitori de monede. Deci, în loc să fie doar o companie braziliană care încearcă să vândă, există şi o companie americană, o companie europeană şi una asiatică, etc.
- Înţeleg, aşadar, un model foarte interesant la care ar trebui să ne uităm.
- Nu este doar interesant, ci este singurul model posibil pentru o companie care nu are resurse imense şi statul susţine această iniţiativă.
- Domnule Ambasador, Brazilia oferă din ce în ce mai mult ajutor în calitate de donator altor ţări în curs de dezvoltare, suma totală a ajutorului depăşind un miliard pe an. Ce se află în spatele acestei implicări pe scena mondială?
- Nu sunt sigur de situaţia actuală, deoarece ultimii câţiva ani au fost, din păcate, ani de criză încheiată cu această pandemie, dar datorită relaţiilor noastre bune cu ţările aflate în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Centrală, am primit multe cereri de ajutor, în special în sfera agricolă. Deci, datorită tehnologiei noastre în agricultură, am ajutat ţările africane să-şi dezvolte agricultura. În mod normal, aceste ţări sunt buni producători tropicali în ceea ce priveşte cacao, cafea, etc., dar din păcate nu au agricultură bună pentru a produce.
- În general, acestea sunt ferme foarte mici în care nu există tehnologii, fermierii sunt foarte săraci şi, de aceea, am încercat să îi ajutăm să dezvolte tehnologii care pot fi utilizate de fermieri, am vorbit şi despre cooperative cu ei, pentru a le face, mai competitivi, pentru că vedem acum situaţia în care multe dintre aceste ţări nu se dezvoltă la fel de bine cum ar trebui, din cauza dumpingului de alimente. SUA şi Europa furnizează milioane de tone de alimente de care nu au nevoie oferindu-le acestor ţări, pare un scenariu bun şi poate este bună la nivel urban, dar distruge zonele rurale.
- Majoritatea dintre ei, de la 50 la 80%, trăiesc în stare de degradare. Prin aceste programe îi ajutăm să meargă la acest conţinut de bună calitate, avem programe pentru multe dintre aceste ţări. Unele dintre aceste programe au fost dezvoltate pentru Sahara, de asemenea, am avut astfel de programe pentru Mozambic. Celălalt element este elementul social. Avem un program foarte reuşit împotriva SIDA. În Brazilia, începem să ne alăturăm întreprinderilor devenind capabili acum, astăzi, şi nu numai astăzi, ci deja aproximativ 10-15 ani să oferim acces gratuit tuturor brazilienilor care aveau nevoie de medicamente gratuite împotriva SIDA. Unele dintre aceste medicamente sunt foarte scumpe, oamenii nu le pot permite, etc., şi aşa că oferim şi aceste tehnologii în Africa, unde SIDA este o problemă imensă şi nu este o problemă limitată la, de exemplu, homosexuali doar, care este, probabil, cazul altor ţări, dar există o mare problemă pentru întreaga populaţie
- -Am aflat despre medicamentele generice…
-Nu în ultimul rând, dl. Ambasador. Amazonul reprezintă peste jumătate din pădurile tropicale rămase ale planetei. Cum abordaţi problemele de mediu referitoare la defrişarea Pădurilor Amazoniene?
- Ei bine, aceasta este o mare problemă şi unul dintre motivele acestei mari probleme este că avem 20 de milioane de oameni care trăiesc în pădurile Amazoniene şi mulţi oameni nu îşi dau seama de asta. Ei cred că este o regiune pustie. De fapt, aproximativ 20 de milioane de oameni care trăiesc în pădurile amazoniene braziliene au nevoie de o modalitate de a supravieţui şi, mai ales, supravieţuiesc din pescuit, agricultură. Dar, în ultima vreme, cred că este rezultatul afacerilor agricole, în special păşunatul, creşterea bovinelor, etc. Guvernul a elaborat o politică împotriva acestui lucru. Am aprobat o lege care, dacă deţineţi terenuri în Amazon, nu doar păduri, ci suprafaţa legală a Amazonului ... în această zonă este interzisă exploatarea a peste 20% din terenuri. Trebuie să lăsaţi neatins 80% din teren. Deci, aceasta este o lege pe care am aprobat-o, recent aprobăm o lege pentru a opri orice fel de defrişare de-a lungul râurilor.Avem cea mai mare pădure tropicală amazoniană din lume unde defrişarea copacilor este strict interzisă. Cu toate acestea, este cu adevărat complicat să opreşti minerii, de exemplu minerii care extrag aur; ei încearcă să găsească aur în această zonă pentru că există mult aur în Amazon. Este destul de complicat să îi convingi să se oprească. Încercăm să ne luptăm cu această chestiune, îi denunţăm la poliţie, însă asemenea măsuri, cel mai des, nu dau nici un rezultat pozitiv. De asemenea, unii dintre ei intră în rezervaţiile indiene. Indienii sunt foarte neprotejaţi din punct de vedere biologic, deoarece aceştia nu au avut contacte cu civilizaţiile înainte şi acum suferă de boli moderne care provin din Europa, Asia, etc. Şi aceasta este, de asemenea, o mare problemă cu care încercăm să luptăm.
În ultimul timp, cea mai mare problemă au fost focurile imense, care au provocat o mulţime de incendii. Anul acesta a fost unul deosebit de rău la acest capitol, şi, ca rezultat guvernul a decis să aleagă un vicepreşedinte, o persoană în etate, care să creeze un grup care să lupte pentru a opri acest lucru. Am discutat despre interzicerea totală a arderii terenurilor, deoarece în zonele tropicale uneori este obişnuit să se pregătească terenul arzând iarbă pe sol. Şi apoi plantezi. Şi aceasta este o practică foarte tradiţională în rândul indienilor, dar dacă nu sunteţi foarte atenţi, aceasta poate avea un sfârşit rău. Deci, căutăm să oprim acest lucru la nivel de legislaţie.
Abordând acest subiect, cred că oamenii îşi dau seama de consecinţe. Este extrem de important atât pentru populaţia noastră, cât şi pentru întreaga lume, să păstrăm pădurile, deoarece acum cunoaştem din punct de vedere ştiainţific că Amazonul este un rezervor imens de apă, iar această apă, care constituie aproximativ 10-15% din apele comorilor lumii se află în regiunea Amazon ... apele amazoniene apoi ajung în alte regiuni, ceea ce numim râuri zburătoare. Este comoara care curge de la Amazon până la regiunea centrală a Braziliei. Mai mult decât atât, acestea sunt vitale pentru agricultură. Ne dăm seama că, fără Amazon, Brazilia se va usca, devenind o a doua Australia.
-
Sper că acest lucru nu se va întâmpla niciodată, domnule Ambasador. Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat. Nu am fost niciodată personal în Brazilia, dar sper că într-o zi voi ajunge în Brazilia pentru că am auzit multe lucruri frumoase despre ţara de unde veniţi. Mulţumesc mult, dl. Ambasador.
-Vă mulţumesc!
-Sincere mulţumiri, să aveţi o zi cât mai reuşită!
- Vă mulţumesc. La revedere!.
